Skip to content

Noi tehnici genomice pentru ameliorarea plantelor

Noile metode de ameliorare a plantelor pot spori securitatea alimentară și pot atenua efectele schimbărilor climatice. Pentru a beneficia de aceste metode și pentru a se asigura că acestea sunt utilizate în condiții de siguranță și pentru a stimula inovarea, UE introduce noi norme.

Ameliorarea plantelor

Timp de mii de ani, oamenii au încercat să își îmbunătățească plantele pentru a se asigura că dispun de surse de hrană sigure și hrănitoare. Totul a început cu simplul act de selecție a celor mai puternice, mai aromate sau mai productive culturi.

La jumătatea secolului 19, Gregor Mendel a stabilit principiile eredității care stau la baza încrucișării plantelor – o tehnică care implica combinarea caracteristicilor a două plante diferite din aceeași specie. Tehnicile de încrucișare au evoluat de-a lungul secolelor.

Plantele și strămoșii lor

Multe plante cultivate în prezent sunt foarte diferite de strămoșii lor sălbatici.

Fotografie cu o vânătă sălbatică și ilustrație reprezentând o vânătă din comerț.

Vinete

Fotografie cu o varză sălbatică și ilustrație reprezentând o conopidă, care provine din varza sălbatică.

Conopidă

Fotografie cu banane sălbatice și ilustrație reprezentând banane din comerț.

Banane

O garanție pentru securitatea alimentară

Noile tehnici de ameliorare a plantelor au potențialul de a contribui la sisteme agroalimentare durabile și de a răspunde unor provocări precum insecuritatea alimentară mondială și schimbările climatice, cu beneficii pentru fermieri, consumatori și mediu. Prin noile metode, utilizarea pesticidelor ar putea fi redusă și ar putea fi dezvoltate plante cu mai puțini alergeni.

Noile tehnici genomice (NTG) pot contribui la obținerea de plante care:

  • sunt rezistente la schimbările climatice sau la dăunători
  • au nevoie de mai puține îngrășăminte și pesticide
  • pot asigura recolte mai mari
  • utilizează mai eficient apa și alte resurse naturale

Exemple de plante obținute prin noi tehnici genomice

Grâu

Grâu cu conținut scăzut de gluten

Plantă de cartof

Cartof rezistent la agenți patogeni

Știulete de porumb și boabe de porumb

Porumb rezistent la secetă

De ce are UE nevoie de noi norme?

Tehnicile de editare genetică sunt reglementate în UE de legislația privind modificarea genetică (OMG), care include o serie de acte legislative.

În prezent, plantele obținute prin noi tehnici genomice intră sub incidența legislației privind OMG-urile, în conformitate cu o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2018.

Însă spre deosebire de plantele modificate genetic, plantele obținute prin noi tehnici genomice pot fi foarte similare sau chiar identice cu produsele obținute prin tehnici convenționale de ameliorare sau chiar cu plantele care apar în mod natural.

Plantele NTG care conțin material genetic străin continuă să fie reglementate în temeiul legislației privind OMG-urile. Noile norme ale UE urmăresc să ofere claritate juridică cu privire la noi metode de ameliorare care nu utilizează ADN străin.

Scopul lor este de a contribui la obiectivele Pactului verde european și ale Strategiei „De la fermă la consumator”, la biodiversitate, la adaptarea la schimbările climatice, la securitatea alimentară globală și la bioeconomie.

Prin reglementarea ameliorării plantelor, UE urmărește să facă acest sector sigur, transparent, eficace și competitiv.

Tehnicile de ameliorare și legislația UE

Există trei tehnici principale de ameliorare a plantelor.

Tehnici de ameliorare convenționale

Tehnici de modificare genetică (OMG) consacrate

Noile tehnici genomice (NTG)

Două plante de mazăre între care se află un semn al înmulțirii. O plantă este verde deschis și are trei frunze, iar cealaltă este verde închis și are două frunze.

Două soiuri ale unei specii de plante sunt încrucișate de mai multe ori pentru a obține o plantă cu trăsăturile dorite (încrucișare). În prezent, procesul este accelerat cu substanțe chimice sau radiații (încrucișare prin mutație sau mutageneză).

Două plante diferite între care se află un simbol al ADN-ului. Un fragment de ADN dintr-o plantă este introdus în ADN-ul celeilalte plante.

Materialul genetic al unei plante este modificat într-un mod care nu apare natural prin încrucișare sau recombinare naturală, uneori cu ADN străin (reproducere transgenică sau transgeneză).

O plantă cu un simbol ADN alături. Un cerc focalizează în interiorul ADN-ului, iar o săgeată indică o regiune-țintă în interiorul cercului.

Genomul unei plante este modificat într-un loc special ales (mutageneză dirijată) sau se introduce o secvență din aceeași specie sau dintr-o specie strâns înrudită (cisgeneză).

Iată cum se aplică legislația UE:

  • tehnici de ameliorare convenționale: în afara domeniului de aplicare al legislației UE privind OMG-urile
  • tehnici de modificare genetică: reglementate de legislația UE privind OMG-urile
  • noile tehnici genomice: urmează să fie reglementate conform noilor norme privind NTG, în combinație cu legislația privind OMG-urile, dacă este cazul

Norme pentru noile tehnici genomice în practică

La 4 decembrie, Consiliul a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la un set de norme care stabilesc un cadru juridic pentru noile tehnici genomice.

Prin noile norme, UE va aduce:

  • o mai mare siguranță
  • mai multă transparență și o mai bună etichetare
  • intensificarea inovării

Normele urmează să introducă obligația ca toate plantele NTG să fie incluse într-o bază de date publică și să fie interzise în producția ecologică.

În plus, ar urma să se stabilească două categorii de plante:

  • plante de categoria 1: plante echivalente cu plantele obținute convențional sau cu cele care sunt rezultatul mutației naturale
  • plante de categoria 2: plante cu modificări mai complexe

Pentru fiecare categorie se vor aplica alte norme.

Plantele de categoria 1

Normele urmează să reglementeze:

  • introducerea pe piață: înainte ca o plantă sau un produs derivat din NTG să fie diseminate voluntar sau introduse pe piață, autoritățile naționale și Comisia Europeană va verifica dacă acestea aparțin categoriei 1
  • etichetarea: semințele și alte materiale de reproducere vor avea o etichetă care să le identifice ca fiind de origine NTG; plantele nu vor trebui etichetate
  • trăsăturile: plantele tolerante la erbicide vor fi excluse din categoria 1
  • brevetarea: întreprinderile sau amelioratorii vor fi obligate să prezinte informații cu privire la toate brevetele existente sau în curs de examinare; va fi creat un grup de experți pentru a studia impactul brevetelor asupra plantelor NTG; iar Comisia Europeană urmează să publice un studiu privind impactul brevetării asupra inovării, a accesului la plante NTG brevetate și a competitivității sectorului ameliorării plantelor din UE.

Aceste plante vor fi exceptate de la aplicarea legislației privind OMG-urile. Se va aplica însă legislația UE existentă privind alimentele și furajele, alimentele noi, conservarea naturii și răspunderea pentru mediul înconjurător.

Țările UE ar putea lua măsuri pentru a se asigura că plantele de categoria 1 nu sunt prezente în mod accidental în agricultura ecologică pe teritoriul lor.

Plantele de categoria 2

Normele urmează să reglementeze:

  • introducerea pe piață: înainte ca o plantă sau un produs derivat din NTG să fie diseminate voluntar sau introduse pe piață, autoritățile naționale și Comisia Europeană vor trebui să autorizeze utilizarea lor; aceasta va include evaluări ale riscurilor și ale siguranței
  • etichetarea: produsele de categoria 2 autorizate vor trebui să poarte o etichetă care ar putea oferi informații cu privire la trăsăturile care au rezultat în urma modificării genetice; dacă producătorul a inclus trăsăturile pe etichetă, toate acestea ar trebui să fie enumerate
  • stimulentele: ar putea fi oferite stimulente în materie de reglementare producătorilor de plante cu trăsături care ar putea îmbunătăți sustenabilitatea, cum ar fi utilizarea mai eficientă a apei sau rezistența la boli sau la condițiile legate de schimbările climatice, cu excepția plantelor care conțin trăsături de toleranță la erbicide

Plantele de categoria 2 trebuie să respecte legislația existentă privind OMG-urile, adaptată prin normele privind noile tehnici genomice, pentru a ține seama de diversele profiluri de risc ale plantelor respective.

Țările UE ar putea lua măsuri pentru a se asigura că plantele de categoria 2 nu sunt prezente în mod accidental în produse care nu sunt obținute prin NTG. De asemenea, acestea ar putea restricționa sau interzice cultivarea plantelor de categoria 2 pe teritoriul lor.

Etapele următoare

Consiliul a adoptat noile norme la 21 aprilie 2026.

Textul mai trebuie să fie adoptat în mod formal de către Parlamentul European. Odată adoptat, regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Majoritatea dispozițiilor se vor aplica după o perioadă de tranziție de 24 de luni, acordându-se astfel timp pentru adoptarea normelor de punere în aplicare. Se preconizează că noul cadru se va aplica de la jumătatea anului 2028.

La un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va publica un studiu privind impactul brevetării asupra inovării, asupra disponibilității semințelor pentru fermieri și asupra competitivității sectorului ameliorării plantelor din UE. Comisia va indica apoi ce măsuri de monitorizare sunt necesare sau va publica o propunere legislativă pentru a aborda orice probleme identificate în studiu.

De la fermă la consumator

De la fermă la consumator

Siguranța alimentară și sănătatea

Siguranța alimentară și sănătatea

Biodiversitatea

Biodiversitatea

Ultima revizuire: 14 martie 2025