Normele UE privind munca prin intermediul platformelor

Ce este munca prin intermediul platformelor?

Munca prin intermediul platformelor este o formă de ocupare a forței de muncă în care organizațiile sau persoanele fizice utilizează o platformă online pentru a accesa alte organizații sau persoane fizice pentru a soluționa probleme specifice ori pentru a furniza servicii specifice în schimbul unei plăți.

Economia platformelor digitale este în creștere rapidă. În timpul pandemiei de COVID-19, munca prin intermediul platformelor s-a intensificat și a început să se generalizeze, parțial datorită creșterii livrărilor de alimente și de produse alimentare. Ea devine un motor al inovării și al creșterii ocupării forței de muncă.

Munca prin intermediul platformelor îmbracă forme numeroase și diferite, numindu-se uneori și „economia muncii la cerere”. Deși dezvoltarea platformelor digitale a generat beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, ea a dus la apariția unei zone gri pentru mulți lucrători din punctul de vedere al statutului lor profesional.

UE este primul legiuitor din lume care încearcă să propună norme specifice pentru platformele digitale de muncă.

Directiva introduce două îmbunătățiri esențiale:

contribuie la stabilirea statutului profesional corect al persoanelor care lucrează pentru platforme digitale
stabilește primele norme ale UE privind utilizarea sistemelor algoritmice la locul de muncă

Lucrătorii pe platforme digitale de muncă

Peste 28 de milioane de persoane din UE lucrează prin intermediul unei (sau a mai multor) platforme digitale de muncă. În 2025, se preconizează că acest număr va ajunge la 43 de milioane de persoane.

Persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă îndeplinesc o gamă largă de sarcini, inclusiv la fața locului și în afară (la distanță). De exemplu, aceste sarcini ar putea include livrările de bunuri, traducerile, introducerea de date, îngrijirea copiilor, îngrijirea persoanelor în vârstă sau taximetria.

Munca prin intermediul platformelor constituie de regulă a doua sursă de venit, pe lângă munca lor principală.

Lucrătorii pe platforme: angajați sau independenți?

În prezent, majoritatea lucrătorilor pe platformele din UE, inclusiv șoferii de taxi, lucrătorii casnici și șoferii care fac livrări de alimente, sunt în mod formal lucrători independenți. Cu toate acestea, unii dintre ei trebuie să respecte multe dintre aceleași norme și restricții pe care le respectă un lucrător salariat.

Acest lucru indică că ei se află efectiv într-un raport de muncă și că, prin urmare, ar trebui să beneficieze de drepturile lucrătorilor și de protecția socială de care beneficiază lucrătorii salariați în temeiul dreptului național și al dreptului UE.

Îmbunătățirea accesului acestora la drepturile lucrătorilor și la protecție socială ar însemna, de asemenea, îmbunătățirea calității generale a muncii oferite și a condițiilor de angajare pentru lucrătorii implicați în munca prin intermediul platformelor.

Aceasta ar însemna, de exemplu, că lucrătorii respectivi ar avea acces la opțiuni privind prestațiile de boală, la indemnizații de șomaj sau la scheme de sprijin pentru venit.

În timp ce legislația muncii se aplică lucrătorilor pe platforme care sunt angajați, mulți lucrători pe platforme sunt – cel puțin formal – independenți. Instanțele judecătorești din întreaga UE decid cu privire la statutul profesional al lucrătorilor pe platforme de la caz la caz.

Statele membre au abordări diferite în ceea ce privește munca prin intermediul platformelor. Răspunsurile naționale privind munca prin intermediul platformelor sunt diverse și se dezvoltă inegal în întreaga Europă, iar legislația națională a fost adoptată îndeosebi în anumite sectoare, de exemplu în sectorul serviciilor de vehicule la comandă și/sau în cel al serviciilor de livrare de alimente.

Ilustrație: date privind lucrătorii prin intermediul platformelor digitale.

În prim-plan: lucrătorii prin intermediul platformelor digitale din UE (Infografic)

Noi norme ale UE privind munca prin intermediul platformelor

Statutul profesional

Noile norme ar aborda cazurile de clasificare greșită a lucrătorilor pe platforme și ar facilita reclasificarea acestor lucrători ca angajați, garantându-le un acces mai ușor la drepturile lor în calitate de angajați în temeiul dreptului UE.

Acordul la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European la 8 februarie 2024 introduce o prezumție legală efectivă și relativă. În conformitate cu acest acord, se presupune din punct de vedere juridic că relația dintre o platformă digitală de muncă și o persoană care desfășoară activități prin intermediul platformei respective este un raport de muncă atunci când se constată existența unor fapte care indică controlul și conducerea, în conformitate cu dreptul național, cu contractele colective de muncă sau cu practicile în vigoare în statele membre.

În cazul în care platforma digitală dorește să răstoarne această prezumție, ea trebuie să dovedească că relația contractuală în cauză nu este un raport de muncă.

Este la latitudinea statelor membre să stabilească modalitățile unei astfel de prezumții legale în dreptul lor național. Prezumția ar trebui să faciliteze, din punct de vedere procedural, stabilirea legală de către lucrătorii pe platforme a statutului lor profesional.

Utilizarea algoritmilor la locul de muncă

Platformele digitale de muncă utilizează algoritmi pentru gestionarea resurselor umane. Aceste sisteme sunt folosite pentru a organiza și a gestiona persoanele care desfășoară activități prin intermediul platformelor utilizând aplicațiile sau site-urile lor web.

În temeiul noilor norme, lucrătorii vor trebui să fie informați cu privire la utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor.

De asemenea, platformele digitale de muncă nu vor fi în măsură să prelucreze anumite tipuri de date cu caracter personal, cum ar fi:

date cu caracter personal privind starea emoțională sau psihologică a lucrătorilor pe platforme
date referitoare la conversații private
date pentru anticiparea activității sindicale reale sau potențiale
date utilizate pentru a deduce originea rasială sau etnică, statutul de migrant, opiniile politice, convingerile religioase sau starea de sănătate a unui lucrător
date biometrice, altele decât datele utilizate pentru autentificare

În orice caz, conform noilor norme, aceste sisteme trebuie să fie monitorizate de personal calificat, care va beneficia de o protecție specială împotriva tratamentelor nefavorabile. Controlul uman este garantat și pentru anumite decizii semnificative, cum ar fi suspendarea conturilor.

Asigurarea respectării normelor, transparența și trasabilitatea

Autoritățile naționale întâmpină adesea dificultăți în a accesa datele referitoare la platforme și la persoanele care lucrează prin intermediul acestora. Acest lucru este și mai dificil atunci când platformele operează în mai multe state membre, ceea ce face să existe neclarități cu privire la locul în care se desfășoară munca prin intermediul platformelor și de către cine.

Această directivă va clarifica obligațiile existente ale platformelor digitale de muncă de a declara munca autorităților naționale. De asemenea, va solicita platformelor să pună la dispoziția autorităților naționale informații esențiale cu privire la activitățile pe care le desfășoară și la persoanele care lucrează prin intermediul lor.

Economia platformelor

În UE operează aproximativ 500 de platforme digitale de muncă. Există platforme digitale de muncă active în fiecare țară din UE.

Creșterea economiei platformelor este ilustrată de faptul că, între 2016 și 2020, veniturile din economia acestor platforme au crescut de aproape cinci ori, de la aproximativ 3 miliarde EUR la aproximativ 14 miliarde EUR.

Se estimează că cele mai mari venituri sunt în sectorul serviciilor de livrări și de taximetrie.

Ilustrație: o imagine de ansamblu a economiei platformelor în UE.

Economia platformelor în UE (Infografic)

La nivelul Consiliului

Lucrătorii pe platforme sunt deja menționați în unele acte legislative ale UE, cum ar fi Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă.

Se mai face referire la lucrătorii pe platforme în Recomandarea Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori a ajuns la un acord politic cu privire la această recomandare la 6 decembrie 2018.

Consiliul a discutat despre noi forme de muncă în 2019 și a aprobat concluzii ale Consiliului pe această temă, solicitând Comisiei să exploreze posibile acte legislative pentru a asigura protecția lucrătorilor.

La 9 decembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa privind noi norme pentru munca prin intermediul platformelor celor doi colegiuitori, Consiliul și Parlamentul European.

În cadrul Consiliului, dosarul a fost examinat de Grupul de lucru pentru chestiuni sociale. Acest grup de lucru se ocupă de toate activitățile legislative și nelegislative legate de ocuparea forței de muncă și de politica socială.

Consiliul și-a adoptat poziția la 12 iunie 2023. Noile norme trebuiau negociate cu Parlamentul European înainte ca acestea să poată deveni acte legislative ale UE.

La 8 februarie 2024, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu privind munca prin intermediul platformelor, care a fost aprobat de miniștrii ocupării forței de muncă și afacerilor sociale în cadrul reuniunii Consiliului din 11 martie 2024.

La 14 octombrie 2024, Consiliul a adoptat noi norme privind munca prin intermediul platformelor. În urma adoptării, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația lor națională.