"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori
Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, 14-15 iunie 2021
Principalele rezultate
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (luni, 14 iunie)
Garanția europeană pentru copii
Consiliul a adoptat o recomandare de instituire a unei Garanții europene pentru copii. Obiectivul recomandării este de a preveni și de a combate excluziunea socială a copiilor prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la un set de servicii esențiale, contribuind astfel totodată la apărarea drepturilor copiilor prin combaterea sărăciei în rândul acestora și prin promovarea egalității de șanse.
În special, se recomandă ca statele membre să garanteze accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea timpurie, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la locuințe adecvate.
De asemenea, cele 27 de state membre ar trebui să desemneze un coordonator național al Garanției pentru copii și să prezinte Comisiei, în termen de nouă luni de la adoptarea recomandării, un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a acestei recomandări, acoperind perioada până în 2030.
Aceasta este o victorie nu numai pentru președinția portugheză. Este o victorie mai ales pentru cei 18 milioane de copii din Uniunea Europeană expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Este o victorie să fie garantate educația, îngrijirea copiilor, asistența medicală de bună calitate și locuințele decente pentru toți copiii din Europa.
Ana Mendes Godinho - ministra muncii, solidarității și securității sociale din Portugalia
Garanția europeană pentru copii: în ce fel protejează UE copiii (Infografic)
Telemunca
De la începutul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere uriașă a numărului de persoane care lucrează în regim de telemuncă. Potrivit unui sondaj realizat de Eurofound, în iulie 2020 34% dintre respondenți lucrau exclusiv de acasă, față de 5,4% din angajații din UE-27 care lucrau de acasă în 2019. Consiliul a adoptat concluzii cu privire la această chestiune, care subliniază că această creștere recentă a recurgerii la telemuncă evidențiază necesitatea de evalua potențialul, limitele și riscurile telemuncii. Concluziile invită statele membre, printre altele, să ia în considerare:
stabilirea unor planuri naționale de acțiune sau a unor strategii care să abordeze oportunitățile și riscurile legate de telemuncă, ținând seama de perspectiva de gen, sau includerea acestui subiect în strategiile existente sau viitoare
modificarea politicilor lor de reglementare a telemuncii sau emiterea de orientări, de exemplu în ceea ce privește organizarea și monitorizarea timpului de lucru, riscurile pentru egalitatea dintre femei și bărbați și indemnizațiile pentru acoperirea costurilor telemuncii, după caz
instituirea sau consolidarea inițiativelor de întărire a inspecției muncii și a sănătății și securității în muncă, prin prisma riscurilor generate de telemuncă.
De asemenea, Consiliul a invitat Comisia să analizeze contextul și implicațiile telemuncii în UE și măsura în care legislația actuală a UE în domeniul social și în domeniul muncii asigură condiții de muncă decente pentru telelucrători.
Telemunca a devenit o normalitate pentru milioane de europeni și va continua într-un format hibrid după pandemie. Lucrătorii se bucură de flexibilitatea și autonomia pe care aceasta le oferă, precum și de economisirea de timp, deoarece înlătură necesitatea deplasării la locul de muncă. Dar să nu uităm provocările pe care le implică, cum ar fi estomparea granițelor dintre viața profesională și cea privată sau izolarea lucrătorilor. Am aprobat astăzi concluzii prin care se solicită statelor membre să valorifice oportunitățile și să abordeze riscurile legate de telemuncă în strategiile și politicile lor naționale pentru viitorul muncii.
Ana Mendes Godinho - ministra muncii, solidarității și securității sociale din Portugalia
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra egalității de gen
Consiliul a aprobat concluzii care invită statele membre (și, după caz, Comisia) să ia măsuri pentru a atenua efectul agravant al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra unora dintre dezavantajele pe termen lung cu care se confruntă femeile și să se asigure că egalitatea de gen devine un vector al redresării.
Printre aceste măsuri se numără:
promovarea egalității de gen și a egalității de șanse în conceperea și punerea în aplicare a măsurilor de redresare, de exemplu, prin sprijinirea lucrătorilor din sectoarele economice grav afectate, cum ar fi comerțul cu amănuntul, ospitalitatea și turismul, abordând nevoile specifice ale femeilor în ceea ce privește nivelul de instruire, programul de lucru, perioadele de inactivitate și de șomaj și competențele
abordarea concilierii vieții profesionale cu viața de familie și cu viața privată, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, prin garantarea faptului că toți lucrătorii, inclusiv telelucrătorii, au aceleași oportunități pentru avansarea în carieră, inclusiv acces egal la funcții de conducere și de decizie
promovarea accesului egal la toate domeniile educaționale și parcursurile profesionale, inclusiv abordarea decalajului digital de gen, îmbunătățirea competențelor digitale și sporirea participării în domenii de studiu STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), mai ales TIC
elaborarea și diseminarea mai multor date defalcate pe sexe, informații și cercetări cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra egalității de gen
Ca urmare a disparităților de gen structurale preexistente pe piața forței de muncă și în societate în ansamblu (diferența de remunerare între femei și bărbați și disparitatea de gen în materie de îngrijire), femeile au fost și sunt în continuare afectate în mod disproporționat de pandemia de COVID-19 și de măsurile de limitare a răspândirii acesteia. Femeile reprezintă între 76% și 95% din personalul medicosanitar și, prin urmare, sunt expuse unui risc mai mare de a contracta COVID-19. Totodată, femeile susțin o parte disproporționată a activităților neremunerate (activități casnice și de îngrijire), care au sporit în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.
La fel ca în crize anterioare, impactul pandemiei de COVID-19 nu a fost egal din punctul de vedere al genului, femeile fiind afectate într-o măsură mai mare. Putem vedea că femeile sunt afectate, aflându-se în prima linie ca personal medicosanitar, îngrijitoare pentru copii sau pentru persoane adulte, cadre didactice sau personal de menaj, confruntându-se adesea cu provocările suplimentare legate de îngrijirea familiilor lor, angajându-se în activități suplimentare neremunerate și întâmpinând dificultăți cu echilibrul între viața profesională și cea privată. Cu toate acestea, nu avem o imagine clară a modului în care aceste efecte limitează participarea femeilor pe piața forței de muncă și măresc disparitățile existente în ceea ce privește remunerarea și îngrijirea și nu putem schimba decât ceea ce putem observa în mod clar. Acum, când depunem eforturi pentru redresare în urma crizei și ne pregătim societățile pentru viitor, trebuie să ne asigurăm că măsurile noastre se bazează pe date concrete, care ne permit să avem o imagine clară a ceea ce trebuie să schimbăm, astfel încât să putem lua decizii în cunoștință de cauză și să corectăm inegalitățile.
Mariana Vieira da Silva – ministră de stat și pentru președinția Portugaliei
Aproximativ 87 de milioane de persoane din Uniunea Europeană au o formă de handicap și mai mult de jumătate dintre ele (52%) se simt discriminate în viața lor de zi cu zi. În martie 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030).
Consiliul a aprobat concluzii prin care este aprobată strategia. Concluziile invită statele membre să continue elaborarea și actualizarea strategiilor și politicilor naționale de punere în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) la nivel național, regional și local, să asigure transpunerea și punerea în aplicare eficace și coerentă a legislației UE privind accesibilitatea produselor, a serviciilor, a mass-mediei, a transporturilor și a clădirilor, să promoveze dezvoltarea serviciilor sociale bazate pe comunitate și orientate către persoane și viața independentă, să promoveze participarea la viața politică și publică, ținând seama de strategie atunci când stabilesc ținte naționale voluntare menite pentru atingerea obiectivelor principale propuse în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și utilizând în mod optim programele de finanțare și financiare adecvate ale UE.
Președinția portugheză este ferm angajată în favoarea drepturilor persoanelor cu handicap. Aceste concluzii reprezintă o ocazie excelentă de a pune în practică cuvintele și de a ne asigura că nu lăsăm pe nimeni în urmă. Așa cum am spus, este momentul să obținem rezultate, așadar este extrem de important să ne angajăm cu toții față de Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, în conformitate cu CNUDPH.
Ana Mendes Godinho - ministra muncii, solidarității și securității sociale din Portugalia
Președinția a informat miniștrii cu privire la stadiul lucrărilor referitoare la Directiva privind salariile minime adecvate. De asemenea, miniștrii au avut ocazia de a face schimb de opinii cu privire la îmbunătățirile pe care se așteaptă ca directiva să le aducă și de a semnala care sunt, în opinia lor, elementele esențiale ale propunerii, stabilind astfel o posibilă cale de urmat pentru continuarea negocierilor în vederea ajungerii la un acord.
Summitul social de la Porto din 7 și 8 mai 2021 a marcat un moment de răscruce pentru Europa socială.La 7 mai, Parlamentul European, Comisia, președinția portugheză a Consiliului UE, partenerii sociali ai UE și Platforma socială au semnat Angajamentul social de la Porto, iar la 8 mai, liderii UE au convenit asupra Declarației de la Porto, prin care și-au consolidat angajamentele de a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și au salutat obiectivele principale pentru 2030 privind locurile de muncă, competențele și reducerea sărăciei, care figurează în Planul de acțiune privind Pilonul. Ca acțiune ulterioară, miniștrii au discutat despre stabilirea obiectivelor și monitorizarea progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor Pilonului la nivel național în contextul semestrului european.
Provocări pentru dialogul social și negocierea colectivă
De asemenea, miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la implicarea partenerilor sociali în procesul de redresare prin intermediul planurilor de redresare și reziliență (PRR) și la abordările optime în materie de dialog social și de negocieri colective în contextul accelerării tranziției digitale, ținând seama îndeosebi de nevoia de a asigura reprezentarea lucrătorilor angajați în forme atipice de muncă și dreptul lor de asociere.
În dezbaterea de astăzi am prezentat diferitele noastre experiențe, ceea ce ne-a oferit tuturor ocazia de a ne împărtăși opiniile cu privire la provocările pe care va trebui să le abordăm pe termen scurt, mediu și lung în legătură cu chestiuni atât de importante și de actualitate.
Ana Mendes Godinho - ministra muncii, solidarității și securității sociale din Portugalia
Promovarea unei Europe sociale mai puternice (Infografic)
Transparența salarială și egalitatea de tratament
Președinția a informat miniștrii despre situația actuală a unei serii de dosare legislative: propunerea de directivă de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei și o directivă a Consiliului de extindere a protecției împotriva discriminării pe motive de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală la alte domenii decât ocuparea forței de muncă. Pentru ambele propuneri, președinția portugheză a prezentat un raport care sintetizează stadiul discuțiilor dintre statele membre și posibilele căi de urmat pentru a se ajunge la un acord.
Semestrul european, îngrijirea pe termen lung și pensiile
Consiliul a aprobat evaluarea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2020 și 2019 și avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și al Comitetului pentru protecție socială privind o propunere de tablou de bord social revizuit, care stabilește noi indicatori principali. Ambele texte au legătură cu semestrul european, care reprezintă cadrul UE pentru coordonarea politicilor economice în întreaga Uniune Europeană. De asemenea, miniștrii au aprobat concluziile referitoare la Raportul pe 2021 privind îngrijirea pe termen lung și la Raportul pe 2021 privind caracterul adecvat al pensiilor, ambele elaborate de Comitetul pentru protecție socială și de Comisia Europeană.
Miniștrii au aprobat concluzii privind accesul la medicamente și dispozitive medicale, pentru o UE mai puternică și mai rezilientă. Deși s-au obținut rezultate remarcabile în multe domenii legate de boli, mai sunt multe de făcut pentru a asigura accesul în timp util la medicamente și dispozitive medicale inovatoare, în special în legătură cu preocupări legate de sănătatea publică, cum ar fi dezvoltarea de noi antimicrobiene. Concluziile solicită Comisiei, printre altele, să elaboreze un inventar complet al potențialului Europei și al capacităților de producție existente la nivel mondial în materie de medicamente, dispozitive medicale și alte produse medicale esențiale.
Această pandemie a evidențiat încă o dată tripla provocare reprezentată de accesibilitatea, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Mă bucur că miniștrii s-au reunit astăzi pentru un apel unit la acțiune în ceea ce privește nevoile structurale și la garantarea faptului că accesul în timp util la medicamente inovatoare aduce beneficii atât pacienților, cât și sistemelor de sănătate.
Marta Temido – ministra sănătății a Portugaliei
Un mandat consolidat pentru Agenția Europeană pentru Medicamente
Consiliul a ajuns la un acord cu privire la proiectul de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) în pregătirea pentru situații de criză și gestionarea acestora, în legătură cu medicamentele și dispozitivele medicale.
Această abordare generală oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a ajunge la o poziție comună cu Parlamentul European.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și amenințările transfrontaliere privind sănătatea
Președinția a informat miniștrii despre situația actuală a două dosare legislative: propunerea de modificare a regulamentului de instituire a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și propunerea privind amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea.
Prima se referă la acordarea unui mandat mai puternic ECDC pentru a fi mai bine echipat să sprijine statele membre și Comisia, printre altele, în ceea ce privește monitorizarea în timp real a situației epidemiologice și mobilizarea grupurilor operative ale UE în domeniul sănătății pentru a oferi asistență pentru răspunsurile locale. O propunere de regulament privind amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea prevede elaborarea unui plan de pregătire pentru situații de criză sanitară și pandemii la nivelul UE și a unor recomandări pentru elaborarea de planuri naționale (care vor fi evaluate și supuse unor teste de rezistență).
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
Aceasta este o victorie nu numai pentru președinția portugheză. Este o victorie mai ales pentru cei 18 milioane de copii din Uniunea Europeană expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Este o victorie să fie garantate educația, îngrijirea copiilor, asistența medicală de bună calitate și locuințele decente pentru toți copiii din Europa.
La fel ca în crize anterioare, impactul pandemiei de COVID-19 nu a fost egal din punctul de vedere al genului, femeile fiind afectate într-o măsură mai mare. Putem vedea că femeile sunt afectate, aflându-se în prima linie ca personal medicosanitar, îngrijitoare pentru copii sau pentru persoane adulte, cadre didactice sau personal de menaj, confruntându-se adesea cu provocările suplimentare legate de îngrijirea familiilor lor, angajându-se în activități suplimentare neremunerate și întâmpinând dificultăți cu echilibrul între viața profesională și cea privată. Cu toate acestea, nu avem o imagine clară a modului în care aceste efecte limitează participarea femeilor pe piața forței de muncă și măresc disparitățile existente în ceea ce privește remunerarea și îngrijirea și nu putem schimba decât ceea ce putem observa în mod clar. Acum, când depunem eforturi pentru redresare în urma crizei și ne pregătim societățile pentru viitor, trebuie să ne asigurăm că măsurile noastre se bazează pe date concrete, care ne permit să avem o imagine clară a ceea ce trebuie să schimbăm, astfel încât să putem lua decizii în cunoștință de cauză și să corectăm inegalitățile.
Această pandemie a evidențiat încă o dată tripla provocare reprezentată de accesibilitatea, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Mă bucur că miniștrii s-au reunit astăzi pentru un apel unit la acțiune în ceea ce privește nevoile structurale și la garantarea faptului că accesul în timp util la medicamente inovatoare aduce beneficii atât pacienților, cât și sistemelor de sănătate.