Afganistan

Criza din Afganistan

După decenii de conflict, pericole naturale recurente și un nivel ridicat de sărăcie, preluarea puterii de către talibani în august 2021 a dus la un declin economic și mai accentuat, la creșterea insecurității alimentare și la privațiuni generalizate.

Acțiunile și deciziile talibanilor au avut drept rezultat excluderea sistematică și revoltătoare a femeilor și fetelor, precum și înrăutățirea dramatică a situației politice, economice, umanitare și a drepturilor omului pentru poporul afgan.

De asemenea, talibanii nu doresc și nici nu sunt în măsură să gestioneze în mod eficace prezența și operațiunile grupărilor teroriste pe teritoriul afgan.

În 2025, Afganistanul continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave crize umanitare din lume, peste 22,9 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populația Afganistanului – având nevoie de asistență umanitară. În prezent, 10 milioane de persoane se confruntă cu o insecuritate alimentară acută și 3,5 milioane de copii cu vârsta sub cinci ani suferă de malnutriție acută.

Milioane de oameni din întreaga țară nu au acces la apă sigură, la hrană suficientă și la asistență medicală adecvată, fiind astfel mai vulnerabili la boli și malnutriție.

Afganistanul continuă să se confrunte cu o criză în materie de protecție, femeile, copiii, persoanele cu nevoi specifice și grupurile marginalizate confruntându-se cu cele mai mari riscuri.

Drepturile femeilor în Afganistan

Nicăieri în lume drepturile femeilor și fetelor nu au fost puse la o atât de grea încercare ca în Afganistan. Situația actuală suscită o mare îngrijorare cu privire la perspectiva menținerii și consolidării numeroaselor progrese realizate de femeile afgane în cursul ultimelor două decenii.

Talibanii au emis peste 70 de edicte cu numeroase restricții sau interdicții privind:

frecventarea de către fete a școlilor secundare
codurile vestimentare (inclusiv obligarea femeilor să își acopere corpul și fața în public)
segregarea la locul de muncă
libertatea de circulație a femeilor în absența unui tutore de sex masculin (mahram)
accesul femeilor în spații publice

Interzicerea învățământului secundar a dus la înlăturarea din sistemul școlar a 1,5 milioane de adolescente.

Femeile au fost, de asemenea, complet excluse din sistemul juridic, care a fost practic desființat, constituția din 2004 fiind suspendată și independența sistemului juridic nemaifiind asigurată.

La sfârșitul lunii decembrie 2022, talibanii au decis să interzică femeilor să frecventeze universitățile și să lucreze cu ONG-urile. Aceste edicte nu sunt doar discriminatorii, ci au, de asemenea, repercusiuni directe și uneori potențial mortale, deoarece absența lucrătoarelor umanitare subminează acordarea de ajutor persoanelor celor mai vulnerabile.

În august 2024, talibanii au interzis ca vocile femeilor să fie auzite în public.

UE și-a exprimat în mod clar în repetate rânduri hotărârea de a continua să sprijine femeile și fetele din Afganistan, în conformitate cu valorile și principiile sale.

În concluziile adoptate în noiembrie 2022, Consiliul:

a condamnat restrângerea sistematică de către talibani a drepturilor omului ale femeilor și fetelor și a libertăților fundamentale ale acestora
a solicitat eforturi specifice și substanțiale din partea Înaltului Reprezentant, a Comisiei și a statelor membre în vederea abordării situației și a asigurării participării femeilor afgane la dialogurile în materie de politici privind Afganistanul
a recunoscut importanța inițiativelor vizând promovarea Agendei privind femeile, pace și securitatea, cum ar fi instituirea Forumului liderelor afgane facilitat de UE

Angajamentul UE pentru pace și stabilitate în Afganistan

În martie 2023, Consiliul a aprobat concluzii care reafirmă angajamentul UE pentru pace și stabilitate în Afganistan, precum și angajamentul de a sprijini poporul afgan.

Concluziile respective reafirmă importanța și valabilitatea criteriilor de referință prezentate în concluziile Consiliului din 15 septembrie 2021 pentru politicile și măsurile cabinetului interimar numit de talibani.

În interesul poporului afgan, UE le-a solicitat din nou talibanilor:

să respecte, să protejeze și să garanteze toate drepturile omului, precum și să combată încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora
să instituie un guvern incluziv și reprezentativ
să nu lase ca Afganistanul să servească drept bază pentru găzduirea, finanțarea sau exportarea terorismului
să ofere acces umanitar neîngrădit și nediscriminatoriu
să permită în continuare deplasarea în condiții de siguranță, securitate și ordine către și dinspre Afganistan

UE a indicat, de asemenea, că este în interesul întregii comunități internaționale să existe stabilitate în Afganistan, pentru a se preîntâmpina instabilitatea regională, amenințările teroriste, strămutarea forțată și migrația ilegală.

Acțiunile și deciziile talibanilor au dus la înrăutățirea dramatică a situației politice, economice, umanitare și a drepturilor omului pentru poporul afgan, îndeosebi pentru femei și fete.

Cu toate acestea, UE își menține angajamentul de a acorda în continuare asistență cu scopul de a atenua criza umanitară și socioeconomică gravă, prin furnizarea de sprijin umanitar și pentru nevoile de bază și mijloacele de subzistență în cadrul unei abordări principiale, care presupune ca femeile să poată participa în mod semnificativ la acordarea ajutorului și să rămână beneficiarele acestuia.

UE este de asemenea pregătită să consolideze și mai mult sprijinul pe care îl acordă vecinilor și partenerilor Afganistanului din întreaga regiune pentru a preîntâmpina efectele colaterale negative.

UE și-a reafirmat angajamentul ferm de a sprijini participarea deplină a tuturor afganilor, inclusiv a femeilor și fetelor și a persoanelor care aparțin minorităților etnice și religioase, în toate sferele vieții din Afganistan.

Sprijin umanitar pentru poporul afgan

Începând din 1994, UE a furnizat Afganistanului asistență umanitară în valoare de aproximativ 2 miliarde EUR. Principalele obiective ale asistenței umanitare acordate de UE Afganistanului sunt:

furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți omenești
asigurarea accesului la serviciile de bază
consolidarea rezilienței la crize a populației

Între 2024 și 2025, UE a finanțat proiecte umanitare în valoare de 320 milioane EUR.

Intervențiile se axează pe asistență alimentară de urgență, îngrijiri de sănătate și nutriție, educație în situații de urgență, acces la apă curată, instalații sanitare și de igienă, adăpost și produse nealimentare, precum și servicii de protecție, inclusiv activități de deminare.

Ajutorul umanitar al UE în Afganistan este canalizat prin intermediul partenerilor umanitari de pe teren, cum ar fi agențiile ONU, organizațiile internaționale și ONG-urile. Finanțarea respectă cu strictețe principiile umanitare ale independenței, imparțialității și neutralității, pentru a se asigura că de ea beneficiază afganii care au cea mai mare nevoie de ajutor.

Pentru a facilita furnizarea de ajutoare pentru salvarea de vieți, UE a transportat peste 2 240 de tone de produse de ajutorare prin efectuarea a 41 de zboruri către Kabul prin intermediul podului aerian umanitar, începând din august 2021.

Sancțiuni legate de Afganistan

Măsuri împotriva talibanilor

UE a impus sancțiuni împotriva celor care constituie o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității Afganistanului, inclusiv a talibanilor, precum și împotriva persoanelor și grupurilor asociate cu aceștia.

Aceste măsuri pun în aplicare Rezoluția 1988 (2011) a Consiliului de Securitate al ONU și includ:

un embargo asupra armelor
interzicerea acordării de asistență tehnică legată de produse și tehnologii militare
interdicții de călătorie pentru persoanele fizice
înghețarea activelor pentru persoanele fizice și entități

Acest regim de sancțiuni se aplică în prezent unui număr de 135 de persoane și cinci entități.

Sancțiuni împotriva ISIL/Da’esh și Al-Qaida

La 20 septembrie 2016, UE a instituit un cadru specific de sancțiuni împotriva ISIL/Da’esh și Al-Qaida și a persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților asociate cu acestea.

Aceste sancțiuni autonome sunt complementare celor adoptate în temeiul „listei UE a teroriștilor”, legislația UE care pune în aplicare Rezoluția 1373 (2001) a Consiliului de Securitate al ONU.

Sancțiunile UE constau în:

interdicții de călătorie pentru persoanele fizice
înghețarea activelor pentru persoanele fizice și entități
interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă

Aceste sancțiuni se aplică în prezent unui număr total de 15 persoane și șapte grupuri.

A se vedea și

Mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR)

Ajutorul umanitar

De ce adoptă UE sancțiuni

Delegația Uniunii Europene în Afganistan (Serviciul European de Acțiune Externă)