Nediscriminarea
UE acționează prin politicile și inițiativele sale pentru a încuraja egalitatea și a preveni discriminarea în societate.
Dreptul Uniunii protejează împotriva discriminării
Legislația UE interzice discriminarea bazată pe mai multe motive, printre care:
- sexul
- rasa sau originea etnică
- religia sau convingerile
- handicapul
- vârsta
- orientarea sexuală
Aceste motive de discriminare pentru care se acordă protecție sunt enumerate la articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Alte motive sunt consacrate la articolul 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a UE, care se referă la nediscriminare.
Discriminarea rasială
Normele UE prevăd caracterul ilegal al discriminării persoanelor pe motive de rasă sau etnie.
O directivă a Consiliului din 29 iunie 2000 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, asigură protecția persoanelor împotriva acestui tip de discriminare în domenii precum ocuparea forței de muncă, educație și accesul la bunuri și servicii.
Comisia Europeană a elaborat, de asemenea, Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, care recunoaște că discriminarea rasială rămâne o problemă persistentă în societate.
Planul prezintă măsuri de combatere a rasismului și de promovare a unei incluziuni mai largi.
Discriminarea romilor
UE subliniază importanța egalității de tratament a romilor și participarea egală a acestora în societate. Statele membre se angajează să combată în mod eficace discriminarea membrilor acestei minorități și să promoveze incluziunea lor în societate.
În 2021, Consiliul UE a adoptat o recomandare privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor.
Recomandarea urmărește să consolideze incluziunea socială a comunității rome, abordând obstacolele cu care se confruntă aceasta în domenii-cheie precum educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și îngrijirile medicale.
Discriminarea la locul de muncă
În noiembrie 2000, Consiliul a creat un cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
În temeiul acestei directive, discriminarea la locul de muncă bazată pe oricare dintre motivele pentru care se acordă protecție, și anume religie sau convingere, orientare sexuală, handicap sau vârstă, este interzisă în ceea ce privește toate aspectele ocupării forței de muncă, inclusiv angajarea, promovarea, condițiile de muncă și remunerarea.
Aceste cinci motive de discriminare, împreună cu discriminarea de gen, sunt incluse în mod explicit în Tratatul de la Lisabona, care împuternicește UE să ia măsuri pentru a preveni o astfel de discriminare.
-
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Egalitatea de tratament între femei și bărbați
De asemenea, UE a instituit măsuri pentru a asigura egalitatea de tratament între bărbați și femei la locul de muncă și în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii.
La locul de muncă
În 2006, UE a adoptat un act legislativ care garantează dreptul bărbaților și femeilor la egalitate de tratament la locul de muncă, inclusiv la:
- egalitate de remunerare
- protecție împotriva hărțuirii sexuale
- dreptul la concediu de maternitate și de paternitate
- acces la formare și promovare fără prejudecăți de gen
Pentru a atinge acest obiectiv, UE a adoptat, de asemenea, legi vizând reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați și promovarea accesului femeilor la funcții de conducere.
Egalitatea de gen
Accesul la bunuri și servicii
Discriminarea bazată pe criteriul de sex este, de asemenea, interzisă atunci când se accesează bunuri și servicii, inclusiv stabilirea prețurilor bunurilor și serviciilor, asigurându-se astfel că bărbații și femeile sunt tratați în mod egal în domenii precum:
- îngrijirile medicale
- locuințele
- serviciile bancare
În temeiul legislației, statele membre trebuie să solicite întreprinderilor să pună capăt practicilor care conduc la un tratament inegal, în special în ceea ce privește stabilirea prețurilor pe criterii de gen, pentru a proteja atât consumatorii, cât și furnizorii de servicii.
Discriminarea persoanelor cu dizabilități
UE și statele sale membre depun eforturi pentru a se asigura că toate persoanele cu dizabilități:
- se bucură de drepturile lor, inclusiv de libera circulație
- pot participa pe deplin în societate și în economie
- nu se confruntă cu discriminare
Principalele realizări
Deși există încă obstacole, UE a înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea accesibilității și a incluziunii persoanelor cu dizabilități prin diverse măsuri și inițiative legislative.
UE a stabilit cerințe de accesibilitate pentru anumite produse și servicii, asigurându-se că persoanele cu dizabilități au un acces mai bun la bunuri, servicii și spații publice.
Site-urile web și aplicațiile mobile ale organismelor din sectorul public trebuie să fie accesibile persoanelor cu dizabilități, sporind astfel incluziunea digitală și accesul egal la serviciile publice online.
Cardul european pentru dizabilitate servește drept dovadă a statutului de persoană cu dizabilități oriunde în UE, oferind persoanelor cu dizabilități acces la aceleași condiții speciale ca rezidenții țării pe care o vizitează.
Organismele de promovare a egalității
UE a înființat organisme de promovare a egalității pentru a încuraja egalitatea de tratament și nediscriminarea în statele membre.
Acestea sunt agenții independente care au sarcina de a proteja drepturile persoanelor și de a asigura respectarea legilor împotriva discriminării.
Printre principalele misiuni ale acestora se numără:
- oferirea de sprijin și consiliere independentă victimelor discriminării
- efectuarea de anchete și cercetări pentru a evalua prevalența discriminării
- publicarea de rapoarte și formularea de recomandări de politică cu privire la modalități de îmbunătățire a egalității
- sensibilizarea publicului cu privire la drepturile legate de egalitate și nediscriminare
În 2024, Consiliul a adoptat două directive care consolidează rolul organismelor de promovare a egalității prin stabilirea unor standarde minime în domenii precum competența, resursele și independența față de influențe externe.
A se vedea și
Egalitate
Drepturile fundamentale în UE
Drepturile lucrătorilor
Ultima revizuire: 30 iulie 2025