Protejarea lucrătorilor: securitatea și sănătatea în muncă
Legislația UE stabilește standarde minime în materie de securitate și sănătate în muncă și protejează lucrătorii împotriva expunerii la substanțe periculoase, cum ar fi azbestul.
Standarde minime în materie de securitate și sănătate în muncă
Pentru a proteja mai bine lucrătorii din UE împotriva accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, UE a adoptat o legislație care să garanteze cerințe minime de securitate și sănătate valabile atât pentru angajatorii privați, cât și pentru cei publici din întreaga UE.
Atunci când protejează lucrătorii, UE ține seama de siguranța tehnică, dar și de promovarea generală a bunăstării, inclusiv în ceea ce privește organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru.
În 1989, UE a adoptat o directivă-cadru privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Prin această directivă, UE a stabilit obligația angajatorilor de a lua măsuri preventive adecvate pentru a face munca mai sigură și mai sănătoasă, precum și de a oferi informații și formare lucrătorilor pentru a promova securitatea și sănătatea la locul de muncă.
Substanțe chimice periculoase la locul de muncă
Cancerul este principala cauză a deceselor profesionale în UE, provocând anual 52% din decese (date: Organizația Internațională a Muncii, 2017).
Lucrătorii din următoarele sectoare sunt cei mai expuși riscului de cancer profesional:
- construcții
- industria automobilelor, industria textilă, industria prelucrării lemnului și industria mobilei
- fabricarea substanțelor chimice
- producția de alimente
- asistența medicală
De-a lungul anilor, UE a adoptat norme pentru protejarea lucrătorilor cu privire la aspecte specifice ale muncii sau la pericole. De exemplu, UE are norme privind limitarea substanțelor nocive la locul de muncă pentru a proteja lucrătorii împotriva riscurilor legate de expunerea la:
- substanțe cancerigene și mutagene (inclusiv substanțe toxice pentru reproducere, adică substanțe chimice care pot afecta sistemul reproducător uman)
- plumb
- azbest
Legislația UE privind protecția lucrătorilor împotriva substanțelor periculoase este actualizată periodic, ajustând limitele de expunere în conformitate cu cele mai recente descoperiri științifice și date tehnice.
De la adoptarea sa pentru prima dată în 2004, Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni a fost revizuită de mai multe ori, iar acum abordează 28 de substanțe cancerigene.
Noi norme pentru consolidarea protecției lucrătorilor
La 1 decembrie 2025, miniștrii ocupării forței de muncă din UE au făcut un pas înainte în direcția prevenirii bolilor profesionale și a protejării lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe nocive care pot duce la boli grave, cum ar fi cancerul și tulburările de dezvoltare.
Consiliul a convenit asupra poziției sale cu privire la cea de a șasea revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni sau mutageni ori substanțele toxice pentru reproducere. Această revizuire urmărește să actualizeze normele privind expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă în conformitate cu cele mai recente evoluții științifice.
Se preconizează că revizuirea va preveni aproximativ 1 700 de cazuri de cancer pulmonar și alte 19 000 de îmbolnăviri în următorii 40 de ani.
Consiliul a consolidat și mai mult normele actualizate prin adăugarea unei limite de expunere profesională pentru izopren, în concordanță cu recomandările Agenției Europene pentru Produse Chimice.
După ce Parlamentul European își va stabili poziția, cele două instituții vor iniția negocieri pentru a conveni asupra textului final.
Prevenirea cancerului în UE
Combaterea cancerului este una dintre prioritățile Uniunii Europene în domeniul sănătății.
Pe lângă impactul direct pe care îl are asupra sănătății și bunăstării persoanelor, cancerul are, de asemenea, un impact asupra sistemelor de sănătate și a sistemelor sociale, asupra bugetelor publice și asupra productivității și creșterii economice, inclusiv asupra unei forțe de muncă sănătoase.
În acest sens, screeningul pentru cancer este esențial pentru menținerea unei populații sănătoase și a unei forțe de muncă sănătoase. În 2003, Consiliul a aprobat o recomandare privind screeningul pentru cancer, încurajând țările UE să pună în aplicare programe de screening al populației, a căror calitate să fie asigurată. În urma raportului privind punerea în aplicare a recomandării și a celor mai recente date științifice, miniștrii UE discută o actualizare a recomandării pentru a se asigura că și mai multe persoane pot fi vizate de screeningul pentru depistarea cancerului.
Azbest
Azbestul este un agent cancerigen periculos. Uniunea Europeană a interzis utilizarea sa în 2005. Rămâne însă prezent în multe clădiri și infrastructuri mai vechi. Din cauza compoziției sale minerale, azbestul a fost utilizat în trecut pe scară largă la consolidarea și ignifugarea materialelor de construcție.
Acesta cauzează boli grave, cum ar fi cancerul, cu rate de supraviețuire foarte scăzute. Numai în 2019, a cauzat pierderea a peste 70 000 de vieți omenești în UE. Reducerea contactului cu azbestul este esențială pentru a proteja sănătatea lucrătorilor și pentru a salva vieți.
Noul act legislativ al UE sporește protecția lucrătorilor prin reducerea valorii-limită de expunere la azbest la locul de muncă și prin modernizarea modului de măsurare a azbestului.
Reducerea limitelor de expunere la azbest
Noile norme reduc de zece ori limita maximă de azbest la care poate fi expus un lucrător (de la concentrația maximă actuală în aer de 0,1 fibre de azbest pe cm³ la 0,01 fibre pe cm³).
O tehnologie de detectare mai sensibilă
După o perioadă maximă de tranziție de șase ani, detectarea nivelurilor de azbest va trebui efectuată cu ajutorul unei tehnologii mai moderne și mai sensibile, care să poată detecta fibrele, și anume microscopia electronică. Noile norme includ, de asemenea, noi cerințe de siguranță menite să ofere o protecție mai solidă lucrătorilor, cum ar fi obținerea de autorizații speciale pentru înlăturarea azbestului și pentru verificarea prezenței azbestului în clădirile mai vechi înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreținere.
Se preconizează că noua limită de expunere la azbest va reduce în mod semnificativ riscul lucrătorilor de a dezvolta boli asociate azbestului, inclusiv cancer. Acest lucru este cu atât mai important din perspectiva obiectivului UE de a stimula renovarea energetică în UE, care ar putea face ca 35 de milioane de clădiri să fie renovate până în 2030.
- Azbest: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord cu privire la noi norme de protecție a lucrătorilor (comunicat de presă, 27 iunie 2023)
- Protecția împotriva azbestului la locul de muncă: Consiliul votează pentru reducerea valorilor-limită de expunere (comunicat de presă, 23 octombrie 2023)
Înlăturarea azbestului
Ca parte a efortului de reducere a riscurilor de expunere la azbest, în octombrie 2022 Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unei poziții comune cu privire la propunerea de revizuire a normelor UE privind performanța energetică a clădirilor. În această propunere, renovările aprofundate ale clădirilor sunt încurajate și definite ca o primă oportunitate de a aborda și eliminarea azbestului.
Impactul azbestului asupra sănătății lucrătorilor (Infografic)
Plumb și diizocianați
Se știe că expunerea prelungită la plumb afectează funcțiile reproductive și dezvoltarea fetală, precum și că generează deteriorarea sistemului nervos, a rinichilor, a inimii și a sângelui. Din acest motiv, UE a instituit norme pentru a limita expunerea profesională la plumb încă din 1982.
La 26 februarie 2024, Consiliul a adoptat o directivă care a revizuit valorile-limită pentru expunerea profesională la plumb și la compușii anorganici ai acestuia, reducându-le la valori de cinci ori mai mici.
Legislația stabilește, de asemenea, valori-limită pentru diiozocianați, un grup de substanțe nocive la care sunt expuși în prezent 4,2 milioane de lucrători și care pot cauza astm și boli de piele.
Plumb
Noile norme reduc limita de expunere profesională pentru plumb: de la 0,15 mg/m3 la 0,03 mg/m3. De asemenea, acestea reduc valoarea-limită biologică pentru plumb de la 70 µg/100 ml la 15 µg/100 ml.
Diizocianați
Pentru prima dată, noile norme stabilesc, de asemenea, o limită generală de expunere profesională la diizocianați.
Limita este fixată la 6 µg NCO/m3. Aceasta corespunde concentrației maxime în aerul pe care îl respiră un lucrător în timpul unei zile de lucru de 8 ore. Limita de expunere pe termen scurt de 12 µg NCO/m3 corespunde expunerii medii pe o perioadă de 15 minute.
Perioada de tranziție
Consiliul și Parlamentul European au convenit, de asemenea, asupra unei perioade de tranziție în ceea ce privește noua valoare-limită biologică pentru plumb, pentru ca statele membre să dispună de suficient timp pentru a actualiza în mod eficace procesele de producție și pentru a pune în aplicare măsurile de prevenire și de protecție necesare. Noile limite vor intra în vigoare la 31 decembrie 2028.
Politica UE în domeniul sănătății
Statele membre ale UE sunt responsabile de organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale. Prin urmare, rolul UE în ceea ce privește politica în domeniul sănătății este de a completa politicile naționale.
Cooperarea la nivelul UE servește la promovarea sănătății și la combaterea bolilor transmisibile și netransmisibile, cum ar fi cancerul. În plus, aceasta abordează provocările comune în materie de sănătate care rezultă, de exemplu, din rezistența la antimicrobiene și din factorii de mediu sau cei care țin de stilul de viață.
UE dispune de competența de a adopta acte legislative în domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu articolul 153 din TFUE, pentru a completa și a sprijini legislația națională. La nivelul Consiliului, aceste chestiuni sunt discutate de miniștri în cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO).
Ultima revizuire: 24 iunie 2026