Protejarea lucrătorilor: securitatea și sănătatea în muncă
Legislația UE stabilește standarde minime în materie de securitate și sănătate în muncă și protejează lucrătorii împotriva expunerii la substanțe periculoase, cum ar fi azbestul.
Standarde minime în materie de securitate și sănătate în muncă
Pentru a proteja mai bine lucrătorii din UE împotriva accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, UE a adoptat o legislație care garantează cerințe minime de securitate și sănătate valabile atât pentru angajatorii privați, cât și pentru cei publici din întreaga UE.
Atunci când protejează lucrătorii, UE ține seama de siguranța tehnică, dar și de promovarea generală a stării de bine, inclusiv în ceea ce privește organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru.
În 1989, UE a adoptat o directivă-cadru privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Prin această directivă, UE a stabilit obligația angajatorilor de a lua măsuri preventive adecvate pentru ca munca să devină mai sigură și mai sănătoasă, precum și de a oferi informații și formare lucrătorilor pentru a promova securitatea și sănătatea la locul de muncă.
Substanțe chimice periculoase la locul de muncă
Cancerul este principala cauză a deceselor profesionale în UE, provocând anual 52% din decese (date: Organizația Internațională a Muncii, 2017).
Lucrătorii din următoarele sectoare sunt cei mai expuși riscului de cancer profesional:
- construcții
- industria automobilelor, industria textilă, industria prelucrării lemnului și industria mobilei
- fabricarea substanțelor chimice
- producția de alimente
- asistența medicală
De-a lungul anilor, UE a adoptat norme pentru a proteja lucrătorii de anumite aspecte ale muncii sau de pericole. De exemplu, UE are norme pentru a limita substanțele nocive la locul de muncă, cu scopul de a proteja lucrătorii de riscurile legate de expunerea la:
- substanțe cancerigene și mutagene (inclusiv substanțe toxice pentru reproducere, adică substanțe chimice care pot afecta sistemul reproducător uman)
- plumb
- azbest
Legislația UE privind protecția lucrătorilor de substanțele periculoase este actualizată periodic, ajustând limitele de expunere în conformitate cu cele mai recente descoperiri științifice și date tehnice.
De la adoptarea sa pentru prima dată în 2004, Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni a fost revizuită de mai multe ori, iar acum vizează 28 de substanțe cancerigene.
Noi norme pentru consolidarea protecției lucrătorilor
La 1 decembrie 2025, miniștrii ocupării forței de muncă din UE au făcut un pas înainte în direcția prevenirii bolilor profesionale și a protejării lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe nocive care pot cauza boli grave, inclusiv cancer și tulburări de dezvoltare.
Consiliul a convenit asupra poziției sale cu privire la cea de a șasea revizuire a Directivei privind expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere. Revizuirea urmărește să actualizeze normele UE privind expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice.
Se preconizează că normele revizuite vor preîntâmpina aproximativ 1 700 de cazuri de cancer pulmonar și alte 19 000 de boli în următorii 40 de ani.
De asemenea, Consiliul a consolidat normele propuse prin introducerea unei valori-limită de expunere profesională pentru izopren, în concordanță cu recomandările Agenției Europene pentru Produse Chimice.
La 23 iunie 2026, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la noile norme. Acestea au fost adoptate în mod formal la 19 octombrie 2026.
Directiva va intra în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea apoi doi ani la dispoziție pentru a transpune normele revizuite în dreptul intern.
- Consiliul aprobă măsuri de protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe periculoase (comunicat de presă, 19 octombrie 2026)
- Consiliul și Parlamentul convin asupra unor măsuri de protecție a lucrătorilor împotriva expunerii la substanțe periculoase (comunicat de presă, 23 iunie 2026)
- Expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă: Consiliul convine asupra poziției sale privind normele actualizate (comunicat de presă, 1 decembrie 2025)
Prevenirea cancerului în UE
Combaterea cancerului este una dintre prioritățile Uniunii Europene în domeniul sănătății.
Pe lângă impactul direct asupra sănătății și stării de bine a populației, cancerul are totodată impact asupra sistemelor de sănătate și a sistemelor sociale, asupra bugetelor publice și asupra productivității și creșterii economice, inclusiv asupra unei forțe de muncă sănătoase.
În acest sens, screeningul pentru cancer este esențial pentru menținerea unei populații sănătoase și a unei forțe de muncă sănătoase. În 2003, Consiliul a aprobat o recomandare privind screeningul pentru cancer, încurajând țările din UE să pună în aplicare programe de screening de calitate a populației. În urma raportului privind punerea în aplicare a recomandării și a celor mai recente date științifice, miniștrii UE poartă dezbateri privind o actualizare a recomandării, pentru a se asigura că și mai multe persoane pot fi vizate de screeningul pentru depistarea cancerului.
Azbest
Azbestul este un agent cancerigen periculos. Uniunea Europeană a interzis utilizarea sa în 2005. Rămâne însă prezent în multe clădiri și infrastructuri mai vechi. Din cauza compoziției sale minerale, azbestul a fost utilizat în trecut pe scară largă la consolidarea și ignifugarea materialelor de construcție.
El cauzează boli grave, cum ar fi cancerul, cu rate de supraviețuire foarte scăzute. Numai în 2019 a cauzat pierderea a peste 70 000 de vieți omenești în UE. Reducerea contactului cu azbestul este esențială pentru a proteja sănătatea lucrătorilor și pentru a salva vieți.
Noul act legislativ al UE sporește protecția lucrătorilor prin reducerea valorii-limită de expunere la azbest la locul de muncă și prin modernizarea modului de măsurare a azbestului.
Reducerea limitelor de expunere la azbest
Noile norme reduc de zece ori limita maximă de azbest la care poate fi expus un lucrător (de la concentrația maximă actuală în aer de 0,1 fibre de azbest pe cm³ la 0,01 fibre pe cm³).
O tehnologie de detectare mai sensibilă
După o perioadă maximă de tranziție de șase ani, detectarea nivelurilor de azbest va trebui efectuată cu ajutorul unei tehnologii mai moderne și mai sensibile, care să poată detecta fibrele, și anume microscopia electronică. Noile norme includ, de asemenea, noi cerințe de siguranță menite să ofere o protecție mai solidă lucrătorilor, cum ar fi obținerea de autorizații speciale pentru înlăturarea azbestului și pentru verificarea prezenței azbestului în clădirile mai vechi înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreținere.
Se preconizează că noua limită de expunere la azbest va reduce în mod semnificativ riscul lucrătorilor de a dezvolta boli asociate azbestului, inclusiv cancer. Acest lucru este cu atât mai important din perspectiva obiectivului UE de a stimula renovarea energetică în UE, care ar putea face ca 35 de milioane de clădiri să fie renovate până în 2030.
- Azbest: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord cu privire la noi norme de protecție a lucrătorilor (comunicat de presă, 27 iunie 2023)
- Protecția împotriva azbestului la locul de muncă: Consiliul votează pentru reducerea valorilor-limită de expunere (comunicat de presă, 23 octombrie 2023)
Înlăturarea azbestului
Ca parte a efortului de reducere a riscurilor de expunere la azbest, în octombrie 2022 Consiliul a aprobat și o poziție comună cu privire la propunerea de revizuire a normelor UE privind performanța energetică a clădirilor. În această propunere, renovările în profunzime ale clădirilor sunt încurajate și definite ca o ocazie privilegiată de a trata și chestiunea eliminării azbestului.
Plumb și diizocianați
Se știe că expunerea prelungită la plumb afectează funcțiile reproductive și dezvoltarea fetală, precum și că generează deteriorarea sistemului nervos, a rinichilor, a inimii și a sângelui. Din acest motiv, UE a instituit norme pentru a limita expunerea profesională la plumb încă din 1982.
La 26 februarie 2024, Consiliul a adoptat o directivă care a revizuit valorile-limită pentru expunerea profesională la plumb și la compușii anorganici ai acestuia, reducându-le la valori de cinci ori mai mici.
Legislația stabilește, de asemenea, valori-limită pentru diiozocianați, un grup de substanțe nocive la care sunt expuși în prezent 4,2 milioane de lucrători și care pot cauza astm și boli de piele.
Plumb
Noile norme reduc limita de expunere profesională pentru plumb: de la 0,15 mg/m3 la 0,03 mg/m3. De asemenea, reduc valoarea-limită biologică pentru plumb de la 70 µg/100 ml la 15 µg/100 ml.
Diizocianați
Pentru prima dată, noile norme stabilesc și o limită generală de expunere profesională la diizocianați.
Limita este fixată la 6 µg NCO/m3. Aceasta corespunde concentrației maxime în aerul pe care îl respiră un lucrător în timpul unei zile de lucru de 8 ore. Limita de expunere pe termen scurt de 12 µg NCO/m3 corespunde expunerii medii pe o perioadă de 15 minute.
Perioada de tranziție
Consiliul și Parlamentul European au convenit, de asemenea, asupra unei perioade de tranziție în ceea ce privește noua valoare-limită biologică pentru plumb, pentru ca statele membre să dispună de suficient timp pentru a actualiza în mod eficace procesele de producție și pentru a pune în aplicare măsurile de prevenire și de protecție necesare. Noile limite vor intra în vigoare la 31 decembrie 2028.
Politica UE în domeniul sănătății
Statele membre ale UE sunt responsabile de organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale. Prin urmare, rolul UE în ceea ce privește politica în domeniul sănătății este de a completa politicile naționale.
Cooperarea la nivelul UE servește la promovarea sănătății și la combaterea bolilor transmisibile și netransmisibile, cum ar fi cancerul. În plus, aceasta abordează provocările comune în materie de sănătate care rezultă, de exemplu, din rezistența la antimicrobiene și din factorii de mediu sau cei care țin de stilul de viață.
UE dispune de competența de a adopta acte legislative în domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu articolul 153 din TFUE, pentru a completa și a sprijini legislația națională. La nivelul Consiliului, aceste chestiuni sunt discutate de miniștri în cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO).
A se vedea și:
Ultima revizuire: 19 octombrie 2026