"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 9-10 decembrie 2021
Principalele rezultate
Afaceri Interne, 9 decembrie
Amenințările hibride și provocările legate de migrație
Miniștrii au discutat despre atacurile hibride și introducerea ilegală de migranți. Aceștia s-au axat în special pe eficacitatea instrumentelor actuale în ceea ce privește răspunsul la aceste fenomene și pe instrumentele necesare pentru o mai bună pregătire pentru viitor.
De câteva luni, asistăm la o altă dimensiune a provocării reprezentate de migrație, prin atacul hibrid al regimului din Belarus. În același timp, există o serie de alte provocări diferite, dar nu mai puțin presante, legate de migrație la frontierele noastre externe. Astăzi am purtat o discuție deschisă cu privire la posibile acțiuni suplimentare de îmbunătățire a protecției frontierelor noastre externe și de prevenire a pierderii de vieți omenești.
Aleš Hojs, ministrul sloven al afacerilor interne
Miniștrii au analizat ce acțiuni suplimentare în domeniul afacerilor interne mai pot fi întreprinse de UE pentru a răspunde utilizării migrației ca amenințare hibridă și pentru a descuraja încercări similare în viitor. Aceștia au discutat despre măsurile care ar trebui luate în mod prioritar pentru a preveni în mod eficace deplasările secundare în interiorul UE și pentru a submina modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți. Ținând seama de eforturile depuse în ultimele luni pentru consolidarea dimensiunii externe a migrației, miniștrii au discutat, de asemenea, despre ce alte elemente ar trebui să aibă prioritate la nivelul UE.
În timpul prânzului, miniștrii au discutat despre soluții durabile în ceea ce privește Pactul privind migrația și azilul.
Next Generation EU: infiltrarea de către criminalitatea organizată
Miniștrii au desfășurat o dezbatere cu privire la fondurile de redresare din cadrul Instrumentului Next Generation EU și cu privire la cele mai bune modalități de prevenire a infiltrării structurilor și procedurilor juridice de către criminalitatea organizată.
Nu ne putem permite o situație în care banii contribuabililor să ajungă să sprijine activitățile criminalității organizate sau în care structurile și procedurile noastre juridice să fie utilizate în mod abuziv pentru a crea fronturi legitime pentru activități infracționale. Astăzi, miniștrii au subliniat importanța de a avea o imagine clară a amenințării cu care ne confruntăm și necesitatea de a acționa împreună pentru a o contracara.
Aleš Hojs, ministrul sloven al afacerilor interne
Miniștrii au subliniat importanța utilizării unei game largi de instrumente și a unei abordări coordonate la nivelul UE pentru a preveni și contracara infiltrarea criminalității organizate în structurile juridice. Aceștia au subliniat, de asemenea, necesitatea ca statele membre să facă schimb de informații cu privire la vulnerabilitățile structurilor juridice prin evaluarea unei serii de indicatori. De asemenea, este necesar ca statele membre și agențiile JAI relevante să aibă un tablou al informațiilor mai bun.
Miniștrii au luat act și de prezentarea Comisiei cu privire la noile propuneri privind Prüm, cooperarea în materie de aplicare a legii și schimbul de informații. Lucrările cu privire la aceste propuneri vor continua la nivel tehnic în cadrul Consiliului.
Reziliența entităților critice
Miniștrii au luat act de acordul privind o abordare generală la care au ajuns ambasadorii ieri, care se preconizează că va fi adoptată în mod formal de către Consiliu la 20 decembrie.
Îmbunătățirea rezilienței infrastructurilor noastre critice este vitală pentru securitatea și prosperitatea societăților noastre. Schimbările din peisajul nostru de securitate, cum ar fi actuala pandemie de COVID-19, amenințările hibride sau fenomenele meteorologice extreme ne arată că trebuie să facem mai mult pentru a fi pregătiți în mod colectiv pentru provocările viitoare. Acordul la care au ajuns ieri ambasadorii, care estimez că va fi adoptat în curând în mod formal de către Consiliu, reprezintă un pas important în această direcție.
Aleš Hojs, ministrul sloven al afacerilor interne
Proiectul de directivă privind reziliența entităților critice urmărește să asigure faptul că aceste entități sunt pregătite să prevină dezastrele naturale, terorismul sau urgențele sanitare, cum ar fi COVID-19, să reziste la acestea și să se redreseze în urma lor.. Proiectul de mandat al Consiliului vizează entități din nouă sectoare: energia, transporturile, serviciile bancare, infrastructurile pieței financiare, sănătatea, apa potabilă, apele uzate, infrastructura digitală și spațiul.
În conformitate cu noile norme propuse, entitățile critice ar trebui să raporteze incidentele perturbatoare autorităților naționale, iar statele membre ale UE ar trebui să identifice entitățile critice, să efectueze evaluări naționale ale riscurilor și să aibă o strategie pentru a asigura reziliența acestor entități.
După adoptarea formală a abordării generale a Consiliului, negocierile cu Parlamentul European pot începe.
UE lucrează la noi norme pentru a face infrastructurile esențiale mai reziliente, mai trainice și mai rezistente la șocuri.
Aplicarea acquis-ului Schengen în Croația
Astăzi, Consiliul a ajuns la concluzia că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen. Verificarea îndeplinirii de către Croația a condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen este o condiție prealabilă pentru ca Consiliul să poată adopta o decizie ulterioară care permite eliminarea controalelor la frontierele interne.
Miniștrii au evaluat progresul referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind un mecanism de evaluare și monitorizare Schengen. Discuțiile vor continua de acum la nivel tehnic în cadrul Consiliului.
Propunerea urmărește să facă spațiul Schengen mai adaptabil la provocările actuale și viitoare prin îmbunătățirea orientării strategice a acestui mecanism, scurtarea și simplificarea procedurilor de evaluare și monitorizare, consolidarea verificării respectării drepturilor fundamentale în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și optimizarea participării tuturor actorilor statali și ai UE.
Implementarea interoperabilității
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la implementarea interoperabilității. Pe baza evaluării efectuate de eu-LISA și de Comisia Europeană, aceștia au convenit asupra unui calendar revizuit: jumătatea lunii iunie 2022 pentru Sistemul de informații Schengen modernizat, sfârșitul lunii septembrie 2022 pentru Sistemul de intrare/ieșire și mai 2023 pentru ETIAS și ECRIS-TCN.
Obiectivul rămâne acela de a dispune de arhitectura de interoperabilitate până la sfârșitul anului 2023.
Sisteme informatice pentru securitate și migrație la nivelul UE (Infografic)
Cooperarea privind combaterea terorismului
Miniștrii au fost informați cu privire la cooperarea dintre autoritățile competente în materie de combatere a terorismului, în prezența Grupului de combatere a terorismului (GCT).
Lecțiile învățate în urma atacurilor teroriste din Europa au arătat în mod clar că este necesară cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii și actorii serviciilor de informații. În noiembrie 2016, miniștrii au convenit să exploreze posibilitățile de cooperare între GCT și Europol în domenii de interes comun, respectând totodată pe deplin competența exclusivă a statelor membre în materie de securitate națională.
Președinția a informat miniștrii cu privire la cele mai recente evoluții în ceea ce privește lucrările referitoare la propunerile legislative în curs.
De asemenea, președinția a prezentat un raport cu privire la rezultatele reuniunii ministeriale UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne, precum și cu privire la pregătirea și ordinea de zi a viitoarei reuniuni ministeriale UE-SUA privind justiția și afacerile interne.
Președinția a prezentat un raport cu privire la rezultatul conferinței ministeriale virtuale privind prevenirea și investigarea abuzurilor sexuale asupra copiilor, care a avut loc în perioada 11-12 noiembrie.
Viitoarea președinție franceză a Consiliului și-a prezentat programul de lucru și prioritățile pentru următoarele șase luni.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Învățăminte desprinse din pandemia de COVID-19 în ceea ce privește funcționarea instanțelor
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii despre învățămintele desprinse din pandemia de COVID-19 în ceea ce privește funcționarea instanțelor și controlul judiciar/jurisdicțional al măsurilor de urgență. Aceștia au reflectat asupra posibilelor modalități de a face față provocărilor actuale și viitoare generate de situațiile de urgență actuale și de cele care s-ar putea crea în viitor. Statele membre au făcut schimb de bune practici pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19 asupra sistemelor de justiție. În special, acestea au subliniat importanța continuării activității privind digitalizarea pentru a asigura accesul la justiție al tuturor cetățenilor, cu garanții adecvate și cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.
În pofida dificultăților generate de pandemie, sistemele noastre naționale și curțile constituționale au dat dovadă de reziliență în general. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că, în momentul apariției următoarei crize, indiferent de natura ei, suntem și mai bine pregătiți pentru ea. Unul dintre elementele evidențiate astăzi a fost importanța digitalizării sistemelor noastre de justiție și vom continua să lucrăm în acest domeniu în lunile următoare, în beneficiul cetățenilor noștri.
Marjan Dikaučič, ministrul sloven al justiției
Combaterea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură
În timpul prânzului, miniștrii au discutat despre modalitățile de combatere mai eficientă a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură pentru ca Europa să devină mai incluzivă și mai protectoare. Aceștia s-au concentrat asupra celor mai mari provocări și lacune cu care se confruntă statele membre în răspunsul lor, asupra potențialilor factori de facilitare a eforturilor lor, asupra bunelor practici în ceea ce privește cooperarea cu societatea civilă și companiile de IT, precum și asupra bunelor practici privind sprijinirea și protejarea anumitor grupuri de victime.
Discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură nu își au locul în societățile noastre deschise și democratice. Garantarea faptului că platformele de comunicare socială elimină discursurile de incitare la ură și asigurarea respectării răspunsului nostru în materie de drept penal sunt două domenii importante în care trebuie să continuăm activitatea. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că sprijinim în mod adecvat victimele și că abordăm cauzele profunde prin intermediul unei cercetări mai bune și al unui efort comun cu societatea civilă și cu alte organisme publice.
Marjan Dikaučič, ministrul sloven al justiției
Regulamentul privind probele electronice
Miniștrii au făcut bilanțul negocierilor în curs dintre Consiliu și Parlamentul European referitoare la Regulamentul privind probele electronice.
În timpul președinției slovene au avut loc schimburi la nivel tehnic, care s-au axat pe regimul de notificare. Principala diferență dintre legiuitori în ceea ce privește obligațiile de notificare se referă la rolul respectiv al statelor implicate în procedurile de păstrare sau de divulgare.
Președinția a luat act de faptul că Consiliul s-a oferit să facă concesii substanțiale Parlamentului în vederea ajungerii la un acord. Până în prezent, aceste concesii nu au fost considerate suficiente de către Parlament.
Aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului
Miniștrii au fost informați cu privire la situația actuală a aderării UE la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO). Președinția a prezentat un raport cu privire la progresele înregistrate în cadrul negocierilor din cadrul Consiliului Europei și la pregătirile din cadrul organismelor competente ale Consiliului.
Negocierile de aderare sunt conduse de un grup ad-hoc al Consiliului Europei. În cursul semestrului actual, au avut loc cea de a 10-a, a cea de a 11-a și cea de a 12-a reuniune a grupului ad-hoc. Aceste discuții s-au axat pe mecanismele specifice ale UE ale procedurii în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și pe cererile interpărți, pe principiul încrederii reciproce între statele membre ale UE și pe chestiuni din domeniul PESC. În paralel cu această activitate, experții s-au concentrat, de asemenea, asupra pregătirii normelor interne ale UE care vor fi necesare pentru viitorul acord de aderare.
Comisia și președinția i-au informat pe miniștri în legătură cu cele mai recente evoluții în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO). Procurorul-șef european a participat la discuția despre acest punct.
Parchetul European a deschis deja peste 400 de investigații pentru daune estimate la miliarde de euro și ia deja măsuri de investigare esențiale. Acesta a efectuat operațiuni de percheziție și de punere sub sechestru, iar mai mulți suspecți au fost deja arestați în cadrul procedurilor desfășurate de EPPO. Activitatea EPPO a condus deja la o primă condamnare.
Președinția a informat miniștrii cu privire la cele mai recente evoluții în ceea ce privește lucrările referitoare la propunerile legislative în curs.
Comisia a prezentat propunerile sale recente de digitalizare a sistemelor judiciare din UE și primul său raport privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, cu o abordare tematică, axată pe drepturile fundamentale în era digitală. De asemenea, Comisia a făcut referire la viitoarele propuneri în domeniul justiției, inclusiv al justiției civile și penale, pentru acest an și pentru anul viitor.
Președinția a prezentat un raport cu privire la rezultatele reuniunii ministeriale UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne, precum și cu privire la pregătirea și ordinea de zi a viitoarei reuniuni ministeriale UE-SUA privind justiția și afacerile interne.
Viitoarea președinție franceză a Consiliului și-a prezentat programul de lucru și prioritățile pentru următoarele șase luni.
Consiliul a adoptat, de asemenea, fără dezbatere punctele care figurează pe lista punctelor „A” cu și fără caracter legislativ.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
De câteva luni, asistăm la o altă dimensiune a provocării reprezentate de migrație, prin atacul hibrid al regimului din Belarus. În același timp, există o serie de alte provocări diferite, dar nu mai puțin presante, legate de migrație la frontierele noastre externe. Astăzi am purtat o discuție deschisă cu privire la posibile acțiuni suplimentare de îmbunătățire a protecției frontierelor noastre externe și de prevenire a pierderii de vieți omenești.
În pofida dificultăților generate de pandemie, sistemele noastre naționale și curțile constituționale au dat dovadă de reziliență în general. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că, în momentul apariției următoarei crize, indiferent de natura ei, suntem și mai bine pregătiți pentru ea. Unul dintre elementele evidențiate astăzi a fost importanța digitalizării sistemelor noastre de justiție și vom continua să lucrăm în acest domeniu în lunile următoare, în beneficiul cetățenilor noștri.