Un viitor digital pentru Europa
Tranziția digitală este un element-cheie pentru dezvoltarea economică și autonomia strategică ale UE. UE desfășoară lucrări vizând o serie de domenii de politică pentru a facilita viitorul digital al Europei.
Viața dumneavoastră online: cum vă face UE această viață mai ușoară și mai sigură?
Uniunea Europeană lucrează în mod activ la îmbunătățirea mediului digital în beneficiul tuturor europenilor. Viața noastră digitală trebuie să fie sigură, ușoară și să respecte libertățile fundamentale.
Citiți articolul nostru explicativ pentru a descoperi modul în care UE creează un sistem comun de identificare electronică, vizează norme pentru o IA sigură și de încredere și facilitează schimbul de date pentru cercetarea medicală.
Tranziția digitală în UE
Tehnologiile digitale schimbă viețile oamenilor – de la modul în care comunicăm până la modul în care trăim și lucrăm. Digitalizarea are potențialul de a oferi soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa și europenii și oferă oportunități cum ar fi:
- crearea de locuri de muncă
- promovarea educației
- stimularea competitivității și a inovării
- combaterea schimbărilor climatice și facilitarea unei tranziții verzi
În urma pandemiei de COVID-19 digitalizarea a devenit o componentă-cheie atât pentru redresarea economică, cât și pentru reziliența sectoarelor de sănătate și de îngrijire din Europa. Digitalizarea a dat UE un impuls suplimentar pentru a accelera tranziția tehnologică, prin stimularea e-sănătății și promovarea tehnologiilor generice precum cloud computing, tehnologiile cuantice și calculul de înaltă performanță.
Pentru a adapta societățile și economiile noastre la era digitală, UE se angajează să creeze un spațiu digital sigur pentru cetățeni și întreprinderi într-un mod care să fie incluziv și accesibil tuturor. Aceasta înseamnă facilitarea unei transformări digitale care să protejeze valorile UE și drepturile fundamentale și securitatea cetățenilor, consolidând totodată suveranitatea digitală a Europei.
„Calea către deceniul digital” este programul de politică al UE pentru transformarea digitală. Acesta stabilește obiective și etape specifice în domeniul digital care trebuie atinse până în 2030. Programul plasează în prim-plan competențele digitale și educația digitală și este structurat în jurul a patru domenii: competențe, afaceri, administrație și infrastructură.
Principalele domenii de politică ale strategiei digitale a UE
UE desfășoară lucrări vizând o serie de politici care să ducă la transformarea digitală.
Deceniul digital
În martie 2021, Comisia a prezentat Busola pentru dimensiunea digitală care stabilește o viziune și obiective de promovare a digitalizării în UE până în 2030. Strategia include o propunere de decizie de instituire a programului de politică „Calea către deceniul digital”, care stabilește cadrul de guvernanță pentru atingerea obiectivelor digitale pentru 2030.
Consiliul a adoptat programul la 8 decembrie 2022.
„Calea către deceniul digital”: planul UE pentru o Europă digitală până în 2030
Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale
UE, în cadrul domeniului de aplicare al Busolei pentru dimensiunea digitală, intenționează să adopte o declarație europeană privind drepturile și principiile digitale. Obiectivul declarației este de a defini drepturile cetățenilor în spațiul digital și de a dezvolta un cadru de principii pe care UE și statele membre sunt de acord să le susțină în transformarea digitală.
În decembrie 2021, miniștrii telecomunicațiilor din UE au discutat propunerea Comisiei. Aceștia și-au exprimat sprijinul ferm față de declarație, care urma să clarifice faptul că aceleași drepturi fundamentale sunt valabile atât online, cât și offline, în egală măsură.
Negocierile dintre cele trei instituții ale UE cu privire la declarație s-au încheiat la 14 noiembrie 2022. Consiliul a adoptat declarația la 5 decembrie 2022.
La 20 octombrie 2023, Consiliul a aprobat concluzii privind capacitarea digitală pentru protejarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale în era digitală.
- Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale (informații generale)
- Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie (Telecomunicații), 3 decembrie 2021
- Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030 (Comisia Europeană)
- Declarația privind drepturile și principiile digitale: valorile UE și cetățenii în centrul transformării digitale (comunicat de presă, 14 noiembrie 2022)
- Consiliul își prezintă viziunea în ceea ce privește protejarea drepturilor fundamentale în lumea digitală (comunicat de presă, 20 octombrie 2023)
Către o Europă digitală (Infografic)
Serviciile digitale
Platformele online reprezintă o parte importantă a pieței și economiei digitale din UE. Statele membre ale UE recunosc necesitatea consolidării, modernizării și clarificării normelor cu privire la serviciile digitale pentru:
- a asigura siguranța utilizatorilor în mediul online
- a permite întreprinderilor inovatoare din sectorul digital să prospere
Cadrul juridic al UE pentru serviciile digitale nu a mai fost modificat de la adoptarea Directivei privind comerțul electronic în 2000. Între timp, tehnologiile digitale, modelele de afaceri și serviciile s-au schimbat cu o viteză fără precedent.
Pachetul privind serviciile digitale reprezintă răspunsul UE la nevoia de reglementare a spațiului digital. Cele două acte legislative pe care le conține își propun să definească măsuri de protecție a utilizatorilor, sprijinind în același timp inovarea în economia digitală.
Regulamentul privind serviciile digitale introduce noi norme pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor UE în mediul online. A intrat în vigoare la 16 noiembrie 2022.
Regulamentul privind piețele digitale creează condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE prin reglementarea companiilor big tech. A intrat în vigoare la 1 noiembrie 2022.
Economia datelor
Odată cu avântul tehnologiei, sunt disponibile volume tot mai mari de date. Consiliul urmărește să creeze o piață unică a datelor în conformitate cu valorile comune ale UE, permițând intensificarea schimbului de date și a reutilizării datelor la nivel transsectorial și transfrontalier.
Comisia Europeană a propus o strategie privind datele la nivel european care va facilita transformarea digitală pentru următorii cinci ani. În cursul reuniunii sale extraordinare din octombrie 2020, Consiliul European a salutat strategia, care sprijină ambițiile digitale la nivel mondial ale UE de a clădi o veritabilă economie europeană competitivă a datelor, garantând în același timp valorile europene și un nivel ridicat de securitate a datelor, de protecție a datelor și de confidențialitate.
O componentă importantă a Strategiei europene privind datele este Regulamentul privind guvernanța datelor, care urmărește să promoveze disponibilitatea datelor pentru reutilizare la nivel transsectorial și transfrontalier.
Regulamentul privind guvernanța datelor va institui mecanisme solide pentru a spori încrederea în serviciile de intermediere de date și pentru a promova altruismul în materie de date în întreaga UE, jucând, în același timp, un rol central în facilitarea și orientarea creării unor spații de date interoperabile comune la nivelul UE în sectoare strategice precum energia, mobilitatea și sănătatea.
Consiliul a aprobat Actul privind guvernanța datelor la 16 mai 2022.
- Consiliul aprobă Legea privind guvernanța datelor (comunicat de presă, 16 mai 2022)
- Promovarea partajării datelor: președinția ajunge la un acord cu Parlamentul cu privire la Legea privind guvernanța datelor (comunicat de presă, 30 noiembrie 2021)
- UE dorește să faciliteze partajarea de date: Consiliul convine asupra poziției sale referitoare la Legea privind guvernanța datelor (comunicat de presă, 1 octombrie 2021)
- Strategia europeană privind datele (Comisia Europeană)
Consiliul lucrează, de asemenea, la un regulament privind norme armonizate privind accesul echitabil la date și o utilizare corectă a acestora (Actul privind datele).
Principalele obiective ale propunerii respective a Comisiei sunt de a asigura echitatea la alocarea valorii datelor în rândul actorilor din economia datelor și de a promova accesul la date și utilizarea acestora.
Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra Actului privind datele la 27 iunie 2023.
Pentru a accelera tranziția digitală și mobilitatea mai inteligentă în UE, Consiliul a adoptat un cadru nou pentru implementarea sistemelor de transport inteligente (STI), prin revizuirea directivei din 2010.
Directiva STI revizuită urmărește accelerarea disponibilității și consolidarea interoperabilității datelor digitale care alimentează servicii precum planificarea călătoriilor multimodale și serviciile de navigație. Astfel, vehiculele și infrastructura rutieră vor putea comunica, de exemplu pentru a avertiza cu privire la evenimente neprevăzute, cum ar fi ambuteiajele. Directiva a fost adoptată de Consiliu la 23 octombrie 2023.
Impozitarea digitalului
Serviciile digitale au devenit o provocare din ce în ce mai mare pentru sistemele de impozitare existente. Normele actuale care reglementează chestiunile legate de impozitarea la nivel internațional au fost concepute pentru a se aplica întreprinderilor care au o prezență fizică într-o țară. Prin urmare, profiturile obținute din activități digitale adesea nu sunt impozitate în țara în care sunt generate profiturile.
Se lucrează la adaptarea sistemelor de impozitare ale țărilor UE, pentru a le optimiza pentru era digitală. UE joacă un rol important în acest proces, nu în ultimul rând în contextul negocierilor actuale din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), căutând o soluție pe termen lung bazată pe un consens la nivel mondial. Cu toate acestea, Consiliul este pregătit să examineze posibile soluții la nivelul UE dacă nu se materializează perspectiva unei soluții la nivel mondial.
Inteligența artificială
Inteligența artificială (IA) poate contribui la o economie mai inovatoare, mai eficientă, mai durabilă și mai competitivă, îmbunătățind în același timp siguranța, educația și îngrijirile de sănătate pentru cetățeni. De asemenea, aceasta sprijină lupta împotriva schimbărilor climatice. Sprijinind dezvoltarea tehnologiei IA, Consiliul recunoaște riscurile potențiale și încurajează o abordare etică și centrată pe factorul uman a acestei tehnologii.
În octombrie 2020, Consiliul European a invitat Comisia:
- să propună moduri de creștere, la nivel european și la nivel național, a investițiilor publice și private în cercetarea și inovarea din domeniul inteligenței artificiale și în implementarea acesteia
- să asigure o mai bună coordonare și mai multe rețele și sinergii între centrele europene de cercetare, pe baza excelenței
- să ofere o definiție clară și obiectivă a sistemelor de inteligență artificială cu grad ridicat de risc
În aprilie 2021, Comisia a prezentat o propunere de regulament care vizează armonizarea normelor privind inteligența artificială (Actul privind inteligența artificială) și un plan coordonat care include un set de acțiuni comune pentru Comisie și statele membre. Acest pachet de norme urmărește să îmbunătățească încrederea în inteligența artificială și să stimuleze dezvoltarea și actualizarea tehnologiei IA.
În octombrie 2021, Consiliul a discutat actul propus, subliniind, pe de o parte, beneficiile societale și economice considerabile pe care IA le poate aduce într-o gamă largă de sectoare și, pe de altă parte, necesitatea de a proteja viața privată și de a garanta siguranța și securitatea.
La 6 decembrie 2022, Consiliul și-a adoptat poziția privind noile norme referitoare la IA.
- Regulamentul privind inteligența artificială
- Actul privind inteligența artificială: Consiliul îndeamnă la promovarea unei IA sigure, care respectă drepturile fundamentale (comunicat de presă, 6 decembrie 2022)
- O IA sigură, legală și de încredere (articol explicativ)
După luni de negocieri și discuții-maraton care au durat trei zile, la 9 decembrie 2023 Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra acestui act legislativ.
Textul final a fost aprobat formal atât de Parlament, cât și de Consiliu, în calitate de colegiuitori ai UE, la 23 aprilie și, respectiv, la 21 mai 2024. Actul privind IA ar trebui să se aplice începând cu 2026.
- Actul privind inteligența artificială (IA): Consiliul dă undă verde finală primelor norme privind IA la nivel mondial (comunicat de presă, 21 mai 2024)
- Actul privind inteligența artificială: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord cu privire la primele norme pe plan mondial privind IA (comunicat de presă, 9 decembrie 2023)
Mai multe locuri de muncă în domeniul IA
Până în 2025, IA și robotica ar putea crea 60 de milioane de noi locuri de muncă la nivel mondial.
Conectivitatea
Pandemia de COVID-19 a dovedit necesitatea unei conectivități rapide și omniprezente în întreaga UE pentru a oferi tuturor europenilor acces la tehnologia digitală. UE a stabilit obiective privind conectivitatea pentru 2025, inclusiv:
- conectivitatea de ordinul gigabiților pentru toți factorii socioeconomici importanți
- acoperirea 5G neîntreruptă pentru toate zonele urbane și căile principale de transport terestru
- accesul la un nivel de conectivitate care să ofere cel puțin 100 Mbps pentru toate gospodăriile europene
Obiectivul general al UE este de a elabora norme armonizate pentru serviciile de conectivitate în UE. Unele acțiuni deja realizate sunt:
- sprijinirea rețelelor fără fir, cum ar fi 5G
- eliminarea tarifelor de roaming în UE
În aprilie 2022, UE a adoptat norme revizuite privind roamingul în UE. Acestea asigură faptul că cetățenii pot continua să efectueze apeluri, să trimită SMS-uri și să navigheze pe internet fără suprataxe atunci când călătoresc în alte țări ale UE. Noile norme se vor aplica până în 2032.
Securitatea cibernetică
Întrucât amenințările și infracțiunile cibernetice sunt tot mai numeroase și mai sofisticate, UE depune eforturi pentru a își îmbunătăți capacitățile de răspuns și pentru a garanta integritatea, securitatea și reziliența infrastructurii digitale, ale rețelelor și ale serviciilor de comunicații. Un răspuns mai ferm în materie de securitate cibernetică poate asigura o mai mare încredere în tehnologia digitală și poate proteja siguranța, securitatea și caracterul deschis ale spațiului cibernetic. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din octombrie 2020, liderii UE au solicitat sporirea capacității UE de a se proteja împotriva amenințărilor cibernetice, de a oferi un mediu de comunicare securizat, în special prin intermediul criptării cuantice, și de a asigura accesul la date în scopuri judiciare și de asigurare a respectării legii.
Pe măsură ce tot mai mulți infractori recurg la tehnologie pentru a pregăti și comite diverse fapte, autoritățile se bazează din ce în ce mai mult pe probele electronice pentru a combate criminalitatea. UE dezbate în prezent noi norme pentru a facilita și a accelera accesul la probele electronice.
Identificarea digitală europeană (eID)
În octombrie 2020, Consiliul European a solicitat elaborarea unui cadru la nivelul întregii UE pentru identificarea electronică publică securizată (eID), inclusiv pentru semnăturile digitale interoperabile, cu scopul de a le oferi oamenilor controlul asupra identității și datelor lor online, precum și de a le permite accesul la servicii digitale publice, private și transfrontaliere.
Comisia a prezentat o propunere de regulament privind identificarea electronică europeană (eID) în iunie 2021. Propunerea include crearea unei aplicații, portofelul european pentru identitatea digitală, care să permită stocarea, gestionarea și partajarea în condiții de siguranță a documentelor.
La 6 decembrie 2022, Consiliul și-a adoptat poziția pentru negocierile privind eID. Consiliul dorește să se asigure că portofelul digital european este extrem de sigur, respectă confidențialitatea datelor și este gratuit pentru toți.
Consiliul și Parlamentul au convenit asupra Regulamentului privind identitatea digitală la 29 iunie 2023.
Digitalizarea justiției
Digitalizarea în mai mare măsură a sistemelor judiciare ale statelor membre poate îmbunătăți accesul la justiție pentru cetățeni și întreprinderi și poate spori eficacitatea și eficiența procedurilor judiciare.
Unele țări din UE au început deja să utilizeze instrumente digitale în domeniul justiției, de exemplu:
- desfășurarea în mediul digital a procedurilor judiciare
- comunicarea pe cale electronică între părți
- transmiterea pe cale electronică a documentelor
- utilizarea audierilor video și a videoconferințelor
Statele membre ar trebui să utilizeze în mai mare măsură instrumente digitale pentru procedurile judiciare, fără a submina principiile fundamentale, cum ar fi independența și imparțialitatea instanțelor.
La 8 decembrie 2023, Consiliul a adoptat Regulamentul privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție transfrontalier și o directivă însoțitoare care vor facilita comunicarea electronică în contextul procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală.
De asemenea, miniștrii justiției din UE au aprobat recent o Strategie privind e-justiția pentru perioada 2024-2028. Strategia va oferi orientări statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a unei game largi de inițiative legislative și inițiative fără caracter legislativ care, împreună, urmăresc să accelereze procesul de digitalizare și utilizarea serviciilor digitale în domeniul justiției.
- Președinția Consiliului și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu pentru îmbunătățirea schimbului de informații în cazurile de terorism (comunicat de presă, 14 decembrie 2022)
- Justiție digitală: Consiliul adoptă mandate de negociere cu privire la două propuneri privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție (comunicat de presă, 9 decembrie 2022)
- Consiliul adoptă noi norme pentru a moderniza cooperarea judiciară (comunicat de presă, 4 noiembrie 2020)
- Consiliul adoptă concluzii privind digitalizarea în vederea îmbunătățirii accesului la justiție (comunicat de presă, 13 octombrie 2020)
- UE face un pas important către digitalizarea sistemelor de justiție (comunicat de presă, 8 decembrie 2023)
Schimbul de informații digitale
Pentru a stimula schimbul de informații digitale între autoritățile naționale și Eurojust în cazurile de terorism, UE a prezentat o propunere legislativă nouă în decembrie 2021.
În temeiul noilor norme, statele membre vor trebui să furnizeze Eurojustului informații cu privire la toate investigările referitoare la infracțiuni de terorism de îndată ce astfel de cazuri sunt înaintate autorităților judiciare. Propunerea:
- creează un sistem digital de gestionare a cazurilor, modern, care stochează aceste informații și permite verificarea lor încrucișată
- împuternicește Eurojustul să detecteze mai bine legăturile dintre investigările și urmăririle penale transnaționale în domeniul terorismului și să informeze în mod proactiv statele membre cu privire la legăturile găsite
- creează un canal de comunicare digitală securizată între statele membre și Eurojust
- simplifică cooperarea cu țările terțe, acordând procurorilor de legătură detașați la Eurojust acces la sistemul de gestionare a cazurilor
La 18 septembrie 2023, Consiliul a adoptat noul act legislativ.