"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 8-9 iunie 2023
Principalele rezultate
Afaceri Interne, 8 iunie
Azil și migrație
Consiliul a ajuns la un acord cu privire la două dosare-cheie în materie de azil și migrație – Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și Regulamentul privind procedura de azil. Ambele legi sunt pietrele de temelie ale unei noi politici europene în materie de migrație și azil, care este echitabilă, eficientă și durabilă pe termen lung.
Migrația este o provocare și o responsabilitate europeană comună. Acordul nostru de astăzi reprezintă un mare pas înainte către o politică europeană echitabilă și durabilă în materie de migrație și azil.
Maria Malmer Stenergard, ministra suedeză a migrației
Regulamentul privind procedura de azil stabilește o procedură comună în întreaga UE, pe care statele membre trebuie să o urmeze atunci când o persoană solicită protecție internațională. Regulamentul conține o normă privind procedura la frontieră, care permite să se evalueze rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile.
Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație ar trebui să înlocuiască actualul Regulament Dublin. Scopul Regulamentului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație este de a stabili care stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. De asemenea, acesta instituie un nou mecanism de gestionare a migrației și de solidaritate, care ar asigura o distribuție mai uniformă a migranților în întreaga UE.
Cadrul legislativ al UE în materie de migrație și azil și dimensiunea externă a migrației sunt două fețe ale aceleiași monede. Consiliul a luat act de stadiul actual al lucrărilor Comisiei și președinției în ceea ce privește dimensiunea externă a migrației, inclusiv aspecte precum fluxurile de migrație la nivel mondial și cooperarea UE cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor exercitate de migrație. S-a acordat o atenție deosebită Planului de acțiune pentru ruta vest-mediteraneeană/atlantică și situației din Tunisia, Egipt și Irak.
Spațiul Schengen
Consiliul Schengen a desfășurat un schimb de opinii cu privire la situația generală a spațiului Schengen, pe baza prezentării de către Comisie a Raportului său privind starea spațiului Schengen pentru 2023. Miniștrii au convenit asupra domeniilor care ar trebui să beneficieze de o atenție specială din partea Consiliului Schengen pentru următorul ciclu al Consiliului Schengen 2023-2024:
eliminarea controalelor la frontierele cu Bulgaria și România
eficientizarea sistemelor de returnare
stimularea cooperării în materie de asigurare a respectării legii în vederea combaterii criminalității organizate și a traficului de droguri
consolidarea lucrărilor privind migrația și gestionarea frontierelor
Consiliul Schengen a discutat, de asemenea, despre monitorizarea regimurilor de călătorii fără viză. Miniștrii au solicitat o utilizare mai strategică a politicii UE în domeniul vizelor. Ei și-au exprimat sprijinul larg pentru planul Comisiei de a prezenta o propunere legislativă – în al doilea semestru al acestui an – pentru a eficientiza mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor. Acest lucru ar trebui să ofere UE un instrument mai bun pentru a combate cazurile de utilizare abuzivă a regimurilor de călătorii fără viză și pentru a reduce drastic migrația ilegală în UE declanșată de nealinierea politicilor în materie de vize a vecinilor care beneficiază de regimuri de călătorii fără viză.
eu-LISA, agenția UE responsabilă cu gestionarea operațională a sistemelor informatice în spațiul de libertate, securitate și justiție, a informat miniștrii cu privire la realizarea interoperabilității sistemelor informatice ale UE. Acestea sunt utilizate de statele membre pentru a combate criminalitatea, a controla frontierele și a gestiona fluxurile de migrație. Agenția a furnizat informații, printre altele, cu privire la stadiul implementării acestor sisteme. La Consiliul JAI din octombrie ar trebui prezentat un calendar revizuit pentru nivelul de pregătire tehnică a acestor sisteme.
Legat tot de partea referitoare la Schengen a reuniunii, România a prezentat informații cu privire la un forum ministerial pentru statele membre Schengen, care a avut loc la 9 mai 2023. România și Bulgaria au informat delegațiile cu privire la proiectele-pilot în domeniul azilului, al returnărilor și al gestionării frontierelor. În cele din urmă, președinția a furnizat informații cu privire la propunerile legislative actuale privind spațiul Schengen.
Securitatea internă/asigurarea respectării legii
Președinția și Comisia i-au informat pe miniștri cu privire la lansarea unui Grup de experți la nivel înalt privind accesul la date pentru asigurarea eficace a respectării legii. Obiectivul grupului de experți va fi de a stabili o viziune asupra modului de abordare a provocărilor actuale și preconizate din domeniul asigurării respectării legii în contextul evoluțiilor tehnologice – cum ar fi utilizarea comunicării electronice cu criptare de la un capăt la altul sau inteligența artificială – și de a propune recomandări pentru formularea de politici și acte legislative ale UE.
Infractorii abuzează din ce în ce mai mult de serviciile digitale pentru a săvârși infracțiuni. Trebuie să ne asigurăm că agențiile de aplicare a legii dispun de instrumentele de care au nevoie pentru a combate criminalitatea și, în acest scop, accesul la date are o importanță esențială. Sunt convins că grupul de experți la nivel înalt va reprezenta o contribuție substanțială la o asigurare mai eficace a respectării legii.
Gunnar Strömmer, ministrul suedez al justiției
De la inundații la scară largă la incendii de vegetație și COVID-19, Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de crize complexe și de lungă durată. Din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, există și un risc crescut de incidente chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN). În acest context, miniștrii au aprobat concluzii privind consolidarea rezilienței la nivelul întregii societăți în contextul protecției civile, inclusiv pregătirea pentru CBRN. Consiliul convine asupra faptului că protecția civilă joacă un rol important în stimularea rezilienței UE și în atenuarea riscului de incidente CBRN.
Dezbaterea din timpul prânzului a vizat aspecte legate de combaterea terorismului și a extremismului violent. Implicațiile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității interne a UE și a protecției temporare pentru persoanele care fug din calea războiului au figurat de asemenea pe ordinea de zi.
Președinția a furnizat informații, de asemenea, cu privire la situația actuală a altor propuneri legislative – de la propuneri legislative în domeniul azilului, al migrației, al frontierelor și al vizelor la norme de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
La rubrica „Diverse”, Slovenia a prezentat concluziile reuniunii ministeriale a Procesului Brdo, care a avut loc la Portorož, Slovenia, în perioada 3-4 aprilie 2023. Reuniunea ministerială a fost dedicată discuției privind provocările actuale din domeniul securității interne și al migrației, cu accent pe o cooperare mai strânsă în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți. Președinția a prezentat informații cu privire la reuniunea ministerială UE-SUA privind justiția și afacerile interne, care va avea loc în perioada 20-21 iunie 2023 la Stockholm. Delegația spaniolă, viitoarea președinție, și-a prezentat programul de lucru.
Acordul de cooperare în domeniul concurenței UE-Regatul Unit
Consiliul a adoptat, fără dezbatere, o Decizie de autorizare a începerii negocierilor cu Regatul Unit cu privire la un acord privind cooperarea și schimbul de informații în materie de concurență.
Acordul va completa Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, care a intrat în vigoare la 1 mai 2021, și va reglementa cooperarea cu autoritățile din domeniul concurenței din Regatul Unit cu privire la aspecte legate de aplicarea dreptului concurenței al UE.
Consiliul a adoptat cinci abordări generale – poziții comune privind proiecte de acte legislative ale UE care reprezintă o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor cu Parlamentul European – pentru a combate mai bine criminalitatea organizată, a proteja dezbaterea publică, a combate violența împotriva femeilor și a incrimina încălcarea sancțiunilor UE.
Combaterea criminalității organizate este o prioritate de vârf pentru președinția suedeză. Deciziile importante luate astăzi vor îmbunătăți capacitatea autorităților de aplicare a legii de a combate criminalitatea organizată, respectând în același timp drepturile fundamentale ale omului. Acest lucru va consolida libertatea și securitatea tuturor cetățenilor din statele membre ale UE.
Gunnar Strömmer, ministrul suedez al justiției
UE consolidează normele privind recuperarea și confiscarea instrumentelor și a produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni. Printre alte actualizări, statele membre ar fi obligate să permită confiscarea averilor nejustificate în anumite condiții. Consiliul a convenit asupra unei abordări generale cu privire la acest proiect de act legislativ.
Consiliul a ajuns la o abordare generală cu privire la o propunere de act legislativ împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP). Scopul propunerii este de a preveni procedurile judiciare nefondate sau abuzive împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului și de a stabili norme pentru măsuri reparatorii în caz de astfel proceduri. Datorită propunerii de act legislativ al UE, persoanele care se confruntă cu cazuri SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale.
Consiliul a convenit asupra poziției sale de actualizare a Directivei UE privind combaterea traficului de persoane. Printre altele, căsătoria forțată și adopția ilegală vor figura în mod explicit ca tipuri de exploatare care intră sub incidența directivei în cauză. Țările UE trebuie de asemenea să se asigure că persoanele care utilizează în cunoștință de cauză serviciile furnizate de victimele traficului de persoane pot face obiectul sancțiunilor.
Violența împotriva femeilor
Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un proiect de act legislativ privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Printre altele, acesta intenționează să incrimineze o serie de comportamente în întreaga UE, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor, urmărirea cibernetică sau hărțuirea cibernetică. Propunerea abordează și raportarea violenței împotriva femeilor, precum și măsurile de sprijin și asistență pentru victime, inclusiv acordarea de despăgubiri și colectarea de date.
În UE, o femeie din trei s-a confruntat cu acte de violență fizică sau sexuală, comise de cele mai multe ori de parteneri intimi (date din 2014). Se estima că, numai în 2020, una din două femei tinere a fost victimă a violenței cibernetice bazate pe gen. Prin urmare, această propunere va reprezenta un important pas înainte în lupta împotriva violenței bazate pe gen.
Consiliul lucrează la un nou act legislativ având ca scop să asigure că încălcarea măsurilor restrictive este incriminată. Acesta ar urma să stabilească sancțiuni minime pentru eludarea și încălcarea sancțiunilor UE. Consiliul a ajuns la o abordare generală cu privire la acest proiect de act legislativ.
Pe lângă aceste cinci abordări generale, președinția i-a informat pe miniștri și cu privire la alte propuneri legislative pendinte din domeniul justiției: cu privire la discuțiile în curs cu Parlamentul privind protecția mediului și digitalizarea justiției, precum și cu privire la o propunere privind transferul procedurilor penale (dintr-un stat membru în altul).
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Alte puncte de pe ordinea de zi a miniștrilor justiției
În plus, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la investigarea și urmărirea penală a încălcărilor măsurilor restrictive ale UE în legătură cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Miniștrii au făcut schimb de informații cu privire la măsurile luate de autoritățile lor naționale în această privință și au discutat despre posibile bune practici și despre principalele provocări. Discuția a arătat că aceste investigații și urmăriri penale sunt dificile, dar și că multe provocări sunt comune tuturor statelor membre. Numeroase delegații au confirmat valoarea adăugată a continuării schimbului de informații și de bune practici și a sprijinirii în continuare de către Eurojust și Europol a autorităților naționale. În concluziile sale din 23 martie 2023, Consiliul European a invitat Consiliul și Comisia să consolideze toate instrumentele necesare pentru asigurarea respectării sancțiunilor și să elaboreze, împreună cu statele membre, o abordare pe deplin coordonată în acest sens.
Schimbul de opinii cu privire la aspectele judiciare ale luptei împotriva criminalității organizate – și echilibrul care trebuie găsit între necesitatea unor măsuri de investigare eficace și apărarea drepturilor fundamentale – au fost subiectele dezbaterii din timpul prânzului.
Miniștrii au fost informați cu privire la situația actuală referitoare la cele mai recente evoluții privind Parchetul European (EPPO), care și-a început activitatea în iunie 2021. În 2022, EPPO a deschis 865 de investigații care au condus în prezent la 1117 investigații active, cu daune estimate la 14,1 miliarde EUR.
Președinția a prezentat, de asemenea, progresele înregistrate în direcția aderării UE la Convenția europeană a drepturilor omului și a abordat acțiunile care mai trebuie întreprinse pentru atingerea acestui obiectiv.
Președinția a emis concluzii privind siguranța persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană.
Diverse
Președinția suedeză i-a informat pe miniștri cu privire la reuniunea ministerială UE-SUA privind justiția și afacerile interne, care va avea loc la Stockholm în perioada 20-21 iunie 2023. Letonia a informat delegațiile cu privire la o conferință a miniștrilor justiției din cadrul Consiliului Europei, care va avea loc la Riga la 11 septembrie 2023.
În ceea ce privește transferul de date cu caracter personal către state terțe, Comisia a prezentat informații cu privire la revizuirea Deciziei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție pentru Japonia, cu privire la lucrările în curs privind Cadrul UE-SUA privind confidențialitatea datelor și cu privire la tabloul de bord privind justiția pentru 2023.
Ministrul sloven a informat delegațiile cu privire la negocierile și adoptarea unei noi Convenții privind cooperarea internațională în investigarea și urmărirea penală a crimei de genocid, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a altor crime internaționale.
Viitoarea președinție spaniolă a prezentat informații în cele din urmă cu privire la programul său de lucru.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.